Concentraţiile maxim admisibile ale poluanţilor apei  de suprafaţă, monitorizaţi în cadrul DMCM şi influenţa lor asupra mediului şi sănătăţii omului

Ingredientul

Unitate de   măsură

CMA

Influenţa asupra calităţii mediului şi sănătăţii omului

1

2

3

4

5

 

Indicatorii regimului de oxigen şi altor gaze

1.

Oxigen dizolvat

mgO2/l

în ultima perioadă a iernii - nu mai puţin de 4.0; în cea de vară (deschisă) nu mai puţin de 6.0 mgO2/l

       Reducerea oxigenului dizolvat la valoarea şi mai puţin de 2 mgO2/l duce la peirea în masă a faunei acvatice.

2.

CBO5

 mgO2/l

3,0

       Valori mai mari ale CBO5 denotă prezenţa substanţelor organice biodegradabile care, contribuie la reducerea concentraţiei de oxigen dizolvat din apă cu efecte negative asupra ecosistemelor  acvatice.

3.

CCOCr,

mgO2/l

15,0

 

 

Indicatorii fizici

4.

 

pH (reacţia activă a concentraţiei ionilor de hidrogen)

 

 

6,5 – 9,5

 

    5.

Suspensii totale

mg/l

Nu mai mult de 0,75 mg/l faţă de conţinutul de fon

 

 

Elemente biogene

6.

Ioni de amoniu (NH4+)

mgN/l

0,5; 0,39 mg/l  N- (NH4 +)

 

7.

Ioni nitraţi (NO3-)

mgN/l

40,0; 9,0  mg/l N-(NO3-

         Consumul de apă cu nitraţi în concentraţii mari este unul din factorii care condiţionează creşterea bruscă a afecţiunilor cronice ale ficatului, maladii ale aparatului digestiv şi menţinerea lor în perioada vizată la nivel înalt. Excesul duce la eutrofizarea bazinelor acvatice cu efecte negative asupra faunei acvatice.

8.

Ioni nitriţi (NO2-)

mgN/l

0,08; 0,02 mg/l N- (NO2-)

          Consumul apei cu conţinutul ridicat de nitriţi poate duce la apariţia methemoglobinemiei, în special de care sunt afectaţi copiii de 0-1 ani, mai ales cei alimentaţi artificial; provoacă cancer la esofag, stomac, ficat, intestine, colon, vezica urinară şi sporeşte impotenţa la bărbaţi.

9.

Fosfor mineral

mg/l

0,2

 

 

                                                     Metale

10.

Fier total (Fe)

mg/l

0,1

          Metalele grele au acţiune toxică asupra organismelor acvatice, inhibînd în acelaşi timp şi procesele de autoepurare. Metalele grele produc intoxicaţii grave ale organismului uman.

11.

Cupru (Cu)

mg/l

0,001

12.

Zinc (Zn)

mg/l

0,01

13.

Nichel (Ni)

mg/l

0,01

14.

Plumb (Pb)

mg/l

0,03

15.

Cadmiu (Cd)

mg/l

0,01

16.

Crom (Cr)

mg/l

Cr+6 – 0,02,  Cr+3 – 0,005

 

                                            Poluanţi organici

17.

Produse petroliere

mg/l

0,05

      Produsele petroliere acţionează negativ în rezultatul proceselor de evaporare, sorbţie şi oxidare biochimică ce reduce mult calitatea apei, suportînd modificări chimice.

18.

  Fenoli

 

0,001

      Fenolul este pentru peşti un toxic nervos, el imprima gust şi miros neplăcut cărnii de peşte.

19.

Detergenţi anioni activi

mg/l

0,1

      Detergenţii reprezintă unul dintre poluanţii de bază ai apelor din natură, unde produc spume ce se acumulează la suprafaţa lor limitînd schimbul de gaze dintre apă şi atmosferă, contribuind astfel la distrugerea bacteriilor aerobe cu rol în descompunerea deşeurilor organice, împiedică autoepurarea apei.

20.

Pesticide organoclorurate

Absenţă totală

        Pesticidele pot constitui cauza unor boli grave (cancer), tulburări neurologice, afecţiuni ale glandelor endocrine.

 

Ioni principali

21.

Calciu (Ca)

mg/l

180,0

    Mineralizarea excesivă, cauzată de conţinutul ridicat de sulfaţi, cloruri, calciu, natriu, magneziu, hidrogencarbonaţi aduce la creşterea morbidităţii populaţiei prin litiaza urinară, precum şi a afecţiunilor digestive, maladii urogenitale şi ale sistemului ostearticular.

22.

Magneziu (Mg)

mg/l

40,0

23.

Natriu (Na)

mg/l

120,0

24.

Sulfaţi

mg/l

100,0

25.

Cloruri

mg/l

300,0

26.

Mineralizarea

mg/l

1000,0

27.

Kaliu (K)

mg/l

50,0

 

CRITERIILE  DE APRECIERE A CALITĂŢII

APELOR  DE SUPRAFAŢĂ  CONFORM  IPA

 

 

Clasa calităţii apei

IPA

Schimbările IPA pentru determinareartendinţei calităţii  apei, %

I – foarte curată

0.2

100

II – curată

0.2 – 1

50

III – moderat poluată

1 – 2

30

IV – degradată

2 – 4

25

V – poluată

4 – 6

20

VI – foarte poluată

6 – 10

15

VII – extrem de poluată

10>

 

 

 

 

IPA se apreciază după 7 clase. Calcularea valorii IPA se realizează după un număr fix de parametri (6): azot de amoniu, azot de azotit, produse petroliere, fenoli, oxigen dizolvat şi consumul biochimic de oxigen la 5 zile.

IPA se calculează după formula:     

                                                                    Ci

                                                      IPA =S ----------

                                                               CMAi/6

unde:

Ci – concentraţia medie a parametrilor;

CMAi  - concentraţia maximă admisibilă a parametrilor;

6 – numărul de parametri luaţi în calcul.

 

 

 

 

CALCULAREA PERCENTILELOR

 

Definiţii

Percentilă - valoarea variabilei, mai jos de care se plasează un anumit procent de observări;

Percentila p -  mărimea p a percentilei pentru un eşantion arată că cel puţin p la sută (p%) din mostrele eşantionului sunt mai mici sau egale cu valoare respectivă;

Percentila 90 – mărimea 90 a percentilei pentru un eşantion arată că cel puţin 90 la sută (90%) din mostrele eşantionului sunt mai mici sau egale cu această valoare;

Percentila 95 – mărimea 95 a percentilei pentru un eşantion arată că cel puţin 95 la sută (95%) din mostrele eşantionului sunt mai mici sau egale cu această valoare.

           

Introducere

Percentilele se folosesc de obicei în verificarea conformării. Printre altele, percentilele planează efectul valorilor de vîrf posibile în eşantioane. Diverse Directive UE prescriu utilizarea percentilelor de 90% și 95% la verificarea conformării datelor monitorizării cu cerințele de calitate a apei.

Ecuaţii şi definiţii matematice  

, pentru 0 < k < N

, pentru k = 0 

, pentru k = N 

 

 

 

 

 

Y(p):   mărimea p a percentilei pentru setul de valori (eşantion)

Y[k]:     mărimea k a valorilor observaţiilor aranjate numeric (eşantion) în ordine crescătoare

p:         valoarea de la 0 la 100 (care reprezintă procentul din valoarea percentilei)

N:        numărul total de observări

R:        rangul percentilei p într-un eşantion al observărilor aranjate în ordine crescătoare

k:         ansamblul R

d:         fracţia (după punctul decimal) din R.