Ziua Nistrului

În fiecare an, în ultima zi de duminică a lunii mai, conform Hotărîrii Parlamentului, în R.Moldova este sărbătorită Ziua Nistrului.

Instituirea acestei zile era absolut necesară “ţinînd cont de importanţa majoră a fluviului Nistru pentru Republica Moldova”, pentru că Nistrul are un rol important în economia regiunii, în menţinerea balanţei ecologice, dar şi o importanţă socială. istorico-culturală, inclusiv turistică.

Nistrul izvorăşte în Carpaţii orientali (pe versantul de nord-vest al Muntelui Rozluci, în Ucraina, la altitudinea de 760 m şi se revarsă prin limanul omonim în Marea Neagră. Sectorul superior al Nistrului se află pe teritoriul Ucrainei.

În limitele Republicii Moldova, fluviul cuprinde sectorul de la Naslavcea (cea mai nordică localitate din Republica Moldova) pînă la Palanca, unde hotarul Republicii Moldova se întâlneşte din nou cu al Ucrainei. În sectorul de mijloc, trece prin văi înguste şi adînci, cu lăţimea de 1,5–3 km şi versanţi puternic înclinaţi. Valea are, predominant, forma unui canion, fiind sculptată în roci dure(calcar, gresie, granit). Lăţimea luncii variază de la câteva zeci de metri până la 1 km. În aval de la oraşul Camenca, lunca este inundată de apele lacului de acumulare Dubăsari. Un rol deosebit în formarea albiei îl are ieşirea la suprafaţă a rocilor dure, care contriubuie la formarea unor repezişuri şi praguri, cele mai cunoscute fiind Cosăuţi (raionul Soroca), unde în albie apar roci cristaline. Afluenţii principali sunt cei de stânga (Camenca, Răut, Bîc).

În cursul inferior valea fluviului se lărgeşte, atingând 16–22 km la vărsarea în liman. Versanţii văii sunt asimetrici: cel drept este, în mare parte, puternic înclinat şi înalt de 100–150 m, iar cel stâng mai domol, cu înălţimea de 30–70 m. Afluenţii fluviului pot influenţa regimul. doar în perioada primăverii, cînd are loc topirea zăpezilor.

Nistru este rîul cel mai mare după debit şi cel mai frumos al Moldovei. Dar, datorită activităţii nechibzuite a omului, această arteră acvatică se confruntă cu cele mai grele, şi, probabil, cele mai tragice timpuri pentru ea.                                                                      . 

Este responsabilitatea noastră să ajutăm acest rîu, datoria noastră faţă de generaţiile viitoare. Astăzi, aceasta este o sarcină naţională şi internaţională, statală şi interstatală. 

Pe întreaga sa lungime, apele rîului curg printre localităţile dens populate. Acest lucru este de înţeles. Mare, curat, bogat în peşte, acest rîu, timp de secole a atras oamenii la el, pentru a se stabili. Treptat se măreau localităţile şi oraşele, iar rîul, dintr-o simplă sursă de apă şi de peşte, s-a transformat într-o rută comercială importantă, o cale pentru transportul cu pluta şi transportarea oamenilor, din el au început să extragă materiale de construcţie, să verse în el deşeurile gospodăreşti şi industriale, să scoată apă pentru irigaţii. Rîul le-a suportat pe toate, continuând să le slujească oamenilor. A suferit râul schimbări? Desigur. Dar, mai puţin vizibile, şi nu-i îngrijorau pe oamenii care trăiau pe malurile sale.                                                         . 

Primul impact serios şi simţitor asupra ecosistemului rîului a avut loc la mijlocul secolului al XX-lea. În 1958, a început să funcţioneze prima hidrocentrală electrică pe Nistru, la Dubăsari. Încă la etapa de proiect, ecologiştii şi-au exprimat îngrijorarea. Dar erau vremuri grele, de după război, satele trebuiau să fie asigurate cu energie electrică, economia agrară înapoiată a Moldovei postbelice, avea nevoie disperată de energie electrică ieftină pentru dezvoltare. Rezolvarea problemelor economice şi sociale, au fost mult mai importante şi necesare, decît cele ecologice. 

La darea în exploatare a hidrocentralei electrice de la Dubăsari, a avut loc o dereglare a debitului rîului pe cursul său inferior. Pe această lungime a Nistrului au început procese ecologice puțin observabile, dar ireversibile. Foarte curînd, aceasta a afectat rezerva de peşte în Nistrul inferior. Treptat, dar foarte curînd, au dispărut peştii semimigratori, deoarece nu au putut ajunge la locurile lor de reproducere, din cauza barajelor de pe râu. A dispărut morunul, a scăzut brusc populaţia de nisetri, de şalău, heringului de Dunăre şi alte specii valoroase de peşti. S-au intensificat procesele alunecărilor de teren ale malurilor râului, la care a contribuit şi extracţia intensă, cu dragele de aspiraţie, a amestecului de nisip şi pietriş pe această porţiune. Această extragere a dus la deteriorarea fundului râului, la dstrugerea locurilor de reproducere a peştilor, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.                                                                                  . 

A doua lovitură suferită de Nistru a avut loc la sfârşitul secolului al XX-lea. În 1986, la Novodnestrovsk, regiunea Sokiryanskaya din Ucraina, a început să funcţioneze a doua staţie hidroelectrică. Pentru umplerea rezervorului din Novodnestrovsk, mai jos de hidrocentrala electrică, în satul Naslavcea, raionul Ocniţa, a fost construit un baraj de reţinere a apei, după care s-a format un alt rezervor pentru pomparea apei în rezervorul superior al hidrocentralei electrice. După dezmembrarea Uniunii Sovietice, ucrainenii au făcut din barajul de la Naslavcea o altă centrală hidroelectrică cu patru blocuri energetice, care funcţionează în curent paralel. Constructorii ultimelor hidrocentrale s-au folosit de experienţa acumulată la construirea anterioară a unor astfel de obiecte, inclusiv şi la hidrocentrala electrică de la Dubăsari, la care, până în acel moment, cea mai mare parte a rezervorului a fost înnămolită din cauza evacuării apei pe turbinele biefului superior. Iată de ce, la noile centrale hidroelectrice s-au folosit evacuarea apei din bieful inferior şi curentul paralel. Aceasta, la rândul său, a condus la schimbări foarte rapide pe cursul de mijloc al Nistrului. Apa rece şi foarte limpezită a dus la creşterea rapidă a vegetaţiei acvatice în Nistru, iar în meandre şi la creşterea vegetaţiei de mlaştină, ceea ce a fost un semnal de alarmă al înmlăştinirii rîului. De fapt, tot cursul de mijloc al Nistrului a devenit un lac imens cu o încetinire treptată a curgerii de la Naslavcea la Dubăsari.                                                  

Apa rece de pe segmentul de la Naslavcea la Soroca a afectat imediat componenţa faunei piscicole din această regiune. Au dispărut cleanul şi scobarul, somnul şi bibanul, morunaşul, mreana, şi alte specii care nu se pot reproduce în apă rece. Au apărut specii noi de peşti mai puţin valoroase, ce nu sunt specifice pentru aceste locuri: cleanul mic, babuşca, iar din cauza creşterii exagerate a vegetaţiei în râu, s-a mărit cantitatea de biban şi ştiucă. Fluctuaţiile zilnice ale nivelului râului, ce ating doi metri, au avut un impact negativ asupra reproducerii peştilor. 
Pomenite pe uscat, icrele se usucă iar peştii tineri şi alte vietăţi acvatice mor. Scăderea generală a nivelului apei în Nistru a dus la uscarea fîntînilor pe terasele superioare ale multor sate aflate de-a lungul râului. Fluxul natural al râului, micşorat de baraje, conduce la o reducere rapidă a adâncimii Nistrului din cauza scurgerii molozului în urma ploilor torenţiale, cărora râul nu le poate face faţă de unul singur. Aici Nistrul are nevoie de ajutorul omului. O anumită parte a ecologiştilor nici nu vor să audă de vreo intervenţie umană în procesele naturale ale râului. Dar nu putem fi de acord cu asta. Odată ce ne-am implicat în starea naturală a râului, încălcându-i grav echilibrul ecologic, suntem obligaţi să-l ajutăm să facă faţă problemelor, cu care nu se poate descurca de unul singur. Aceasta presupune, mai presus de toate, curăţirea albiei râului în mod strict ştiinţific şi conform programei de stat.

Monitorizarea calităţii apei r.Nistru pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat de către Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului în 10 secţiuni, inclusiv: 1 secţiune – or. Otaci, 2 secţiuni - or.Soroca, 1 secţiune - or.Camenca, 1 secţiune – or.Dubăsari, 1 secţiune – mun.Bender, 1 secţiune – s.Olăneşti, unde se colectează probe conform Programului de activitate pentru secţiunile de categoria III, iar în secţiunile s. Naslavcea, or.Vadul lui Vodă şi s.Palanca, se colectează probe conform secţiunilor de categoria IV.      

Se mai poate scrie multe despre necazurile frumosului nostru rîu, despre care s-au compus o mulţime de cîntece, poezii şi legende. Dar este timpul să acţionăm pentru a salva principalul rîu al Moldovei.

Rîul Nistru - principala arteră acvatică a Republicii Moldova, joacă un rol vital în aprovizionarea populaţiei cu apă potabilă, în asigurarea necesităţilor agriculturii, industriei şi, în general, în dezvoltarea durabilă a ţării. Concomitent, fluviul Nistru reprezintă sursa principală de aprovizionare cu apă potabilă a unor localităţi ale Ucrainei, inclusiv a regiunii Odesa, sursa ce determină existenţa unor zone umede de importanţă internaţională, precum şi starea ecosistemului Mării Negre.

Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului