|
INFLUENŢA ACTIVITĂŢILOR UMANE ASUPRA RADIOACTIVITĂŢII NATURALE A MEDIULUI
Prin diversele sale activităţi, gospodăreşti sau tehnologice, omul contribuie la modificarea radioactivităţii naturale a mediului şi la expunerea la radiaţii a populaţiei aflate în zona unor astfel de activităţi. Principalele activităţi prin care se modifică radioactivitatea mediului sunt :
· Exploatările miniere (de cărbune, uraniu sau oricare alt tip), exploatările petroliere şi de gaze naturale. · Producerea de energie electrică în centralele electrice pe bază de combustibil fosil (cărbune, petrol, gaz) sau turbă. · Utilizarea îngrăşămintelor fosfatice şi de potasiu cu conţinut ridicat (peste normal) de izotopi radioactivi naturali la fertilizarea solurilor · Producerea de energie electrică în centralele nucleare.
Ultima activitate presupune exploatarea minieră a zăcămintelor uranifere. Rocile bogate în uraniu şi în descendenţii săi radioactivi sunt supuse unui proces tehnologic specific, până la obţinerea combustibilului nuclear propriu-zis. În fiecare etapă a procesului poate avea loc o redistribuire a izotopilor radioactivi naturali prin aducerea la suprafaţă a rocilor uranifere, prin depozitarea în diverse locuri a materialului radioactiv, prin transportul dintr-un loc în altul după nevoile tehnologice sau prin efluenţii gazoşi sau lichizi deversaţi (controlat sau nu) în mediu, în timpul procesului de prelucrare. La aceasta se adaugă împrăştierea necontrolată a izotopilor radioactivi naturali cât şi artificiali din combustibilul nuclear în caz de accident nuclear.
Modelul traectoriei de deplasare a maselor de aer contaminate
Catastrofa nucleară de la Centrala Atomo-Electrică de la Cernobîl, după amploarea şi impactul asupra oamenilor, mediului înconjurător, mentalităţii şi altor aspecte socio-umane, va intra în istoria civilizaţiei ca un grav cataclism tehnogen cu un efect global şi de lungă durată. Această avarie a dezvăluit omenirii faptul, că tehnologiile nucleare pot aduce nu doar folos, ci conţin în sine,(în caz dacă sunt ignorate cerinţele necesare de securitate), un înalt potenţial de distrugere în masă. Industria atomică sovietică a suferit în urma acestui accident un adevărat şoc. Ca ecou, al acestui eveniment, tehnologiile nucleare din alte state, la fel, au început să fie privite de societate drept o bombă cu un efect întârziat, declanşându-se astfel, o adevărată „febră radiofobică”. Acest sindrom este resimţit şi la momentul actual în rîndurile populaţiei ca urmare a recentului accident nuclear produs la Centrala Atomo-Electrică de la Fukushima Daiichi, declanşat în urma hazardelor naturale care au avut loc în 11 martie curent în Japonia.
În conformitate cu relatarea oficială a Centrului pentru Incidente şi Urgenţe al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică de la Viena, Austria, accidentul de la Fukushima Daiichi este atribuit în prezent la categoria a V conform scării internaţionale de evenimente nucleare şi radiologice, ceea ce înseamnă accident nuclear cu consecinţe locale - cauză a emisiilor de material radioactiv în mediul chiar şi în condiţii de implementare a măsurilor necesare de diminuare a acestora.
Echivalentul debitului dozei ambientale în afara Centralei Atomo-Electrică de la Fukushima oscilează în jurul valorii de 0,25 mSv oră, sau de circa 800 de ori mai mare decât fondul gama natural specific zonei. Din considerentele că Republica Moldova este situată la o distanţă de peste 8500 km şi condiţiile atmosferice condiţionează mişcarea maselor de aer poluate cu radionuclizi spre Oceanul Pacific, consecinţele avariei la Centrala Atomo-Electrică de la Fukushima nu vor prezintă pericol.Actualmente, conform legislaţiei în vigoare Serviciul Hidrometeorologic de Stat este instituţia responsabilă la nivel naţional, pentru monitorizarea radioactivităţii mediului şi dispune de cea mai vastă reţea de supraveghere a echivalentul debitului dozei ambientale a radiaţiei gama, măsurătorile fiind efectuate la 17 staţii din teritoriul republicii, inclusiv regiunea din stânga Nistrului, conform unui program stabilit de monitorizare: 0700, 2000 zilnic.
În circumstanţa
recentului accident nuclear produs în Japonia, începînd cu 14 martie curent
aceste măsurători au fost înteţite, astfel nivelul fondului radioactiv fiind
monitorizat în fiecare 2 ore. Informaţia privind echivalentul debitului
dozei ambientale a radiaţiei gama este inclusă în buletinul zilnic «Starea
poluării de fond a atmosferei», elaborat de către Grupul Prognoze a Poluării
de Fond a Aerului Atmosferic a Centrului Monitoring a Calităţii Aerului
Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului (CMCAARM) şi plasat operativ pe
site-ul oficial al Serviciului Hidrometeorologic de Stat
www.meteo.md, astfel informaţia dată fiind
accesibilă pentru mass-media, cît şi instituţiile interesate de profil.
Totodată acest buletin este transmis instanţelor organelor de stat conform
unei scheme aprobate de difuzare a informaţiei la nivel naţional.
Conform Normelor fundamentale
de radioprotecţie NFRP 2000 (Monitorul Oficial,5 aprilie 2001, ¹ 764-765)
limita de avertizare privind debitul dozei de expoziţie a radiaţiei gama
constituie 25 mR/h (aproximativ 0,25 μSv/h).*
În baza datelor colectate şi
estimate de la reţeaua SHS valorile echivalentului debitului dozei
ambientale a radiaţiei-gama pe teritoriul Republicii Moldova în 14 – 23
martie curent, au variat:
la Nord: 08 – 19 μR/h
(0,08 – 0,19 μSv/h);
în centru: 08– 17 μR/h (0,08–
0,17 μSv/h);
la Sud: 09 –
17 μR/h (0,09 – 0,17 μSv/h).
La staţia Chişinău valorile
echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama au variat în
limitele 08–17 μR/h (0,08 – 0,17 μSv/h). Astfel, estimînd valorile
obţinute, constatăm că în perioada 14-23 martie curent echivalentul
debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pe întreg teritoriul republicii
nu a depăşit limitele de avertizare 0,25 μSv/h iar nivelele înregistrate
s-au situat în limitele specifice teritoriului republicii.
În cazul depistării nivelului
de radiaţie de 0,25 μSv/h şi mai mult, este aplicat Ordinul Serviciului
Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale a MAI “Cu privire la punerea
în aplicare a Instrucţiunii privind organizarea şi efectuarea observării
radiative, chimice şi înştiinţarea în caz de contaminare radiativă şi
chimică în protecţia civilă” din 09.11.2010 şi persoanele cu funcţii de
răspundere din cadrul
Serviciul
Hidrometeorologic de Stat imediat raportează conform schemelor aprobate de
avertizare urgentă a instituţiilor abilitate privind depăşirea
echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama.
Valorile maxime a
echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei gama la staţia
Chişinău în perioada 11 - 23 martie 2011
În afară de parametrul
monitorizat sus menţionat, programul de activitate
privind supravegherea
radioactivităţii mediului a CMCAARM al SHS include şi alte măsurători şi în
special, determinarea concentraţiilor radionuclizilor naturali şi
artificiali în aerosoli şi depuneri atmosferice, apă de suprafaţă, sol
necultivat. În acest aspect, ca reprezentanţi ai instituţiilor naţionale de
specialitate, cu toată fermitatea comunicăm, că situaţia radiologică din
republică, nu prezintă nici-un pericol elocvent pentru mediu şi sănătatea
populaţiei, iar controlul calităţii produselor alimentare, de larg consum şi
a materialelor de construcţie fabricate în ţară cât şi importate de peste
hotarele ei, sunt permanent sub vizorul organelor şi serviciilor naţionale
de profil.
În încheiere, dorim să
concluzionăm, că tehnologiile nucleare sunt şi vor fi utilizate în practica
de toată ziua, înlocuind alte tehnici, care nu pot face faţă cerinţelor
actuale ale progresului mereu crescânde. Utilizarea în siguranţă a acestor
tehnici şi activităţi, fără cazuri de suprairadiere nejustificată şi poluare
a mediului înconjurător, sunt unele din obiectivele primordiale ale tuturor
ţărilor progresiste, care au drept scop de a controla şi direcţiona
utilizarea energiei nucleare doar în folosul omenirii, realizând astfel
năzuinţa lui Albert Einstein „Energia atomului pentru pace”.
* (1mR/h
≈ 0,01
μSv/h)
Violeta Bălan, Serviciul
Hidrometeorologic de Stat, Republica Moldova
Ionel Bălan, Agenţia Naţională de Reglementare a Activităţilor Nucleare şi Radiologice
Gavril Gilca, Serviciul
Hidrometeorologic de Stat, Republica Moldova
|
