|
Starea actuală a radioactivităţii mediului în Republica Moldova, ca urmare a accidentului nuclear de la Fukushima, Japonia Gavril Gîlcă, Violeta Bălan, Olga Ştain, Vlad Jăpălău Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a SHS
Radioactivitatea este proprietatea unor elemente chimice de a emite prin dezintegrare spontană radiaţii corpusculare şi/sau electromagnetice. Aceasta este un fenomen natural ce se manifestă în mediu. Radioactivitatea naturală este determinată de substanţele radioactive (radionuclizi) de origine terestră (precum U238, U235, Th232, Ac228 K40 etc.), la care se adaugă substanţele radioactive de origine cosmogenă (H3, Be7, C14 etc) şi radiaţia cosmică. Alături de radionuclizii naturali se găsesc radionuclizii artificiali I131cu perioada de înjumătăţire de circa 8 zile, Cs 137 cu 30 ani, Cs 134 cu 2,04 ani, şi Stronţiu (Ytriu)- 90 cu 29,1 ani corespunzător, care au pătruns în mediu pe diferite căi: intenţionat, în urma testelor nucleare şi prin deversări de la diverse instalaţii nucleare (centrale nuclear-electrice, reactoare de cercetare, etc.) şi accidental, în urma unor defecţiuni la instalaţiile nucleare. Supravegherea radioactivităţii componentelor mediului în Republica Moldova este efectuată de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat, măsurători sistematice ale debitului dozei ambientale a radiaţiei gama efectuîndu-se din 1978. Actualmente spectrul măsurătorilor privind radioactivitatea factorilor mediului a fost extins (aerosoli atmosferici, depuneri atmosferice totale, ape brute de suprafaţă, sol necultivat), astfel monitoringul Centrului Monitoring a Calităţii Aerului Atmosferic şi Radioactivităţii Mediului din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat în acest domeniu, derulînd după un program standard de activitate aprobat. În circumstanţa recentului accident nuclear produs în Japonia, începînd cu 14 martie curent aceste măsurători au fost înteţite, astfel nivelul fondului radioactiv fiind monitorizat de 4 ori pe zi, de asemenea au fost recoltate într-un regim mai sporit mostre de sol cît si aerosolii atmosferici în Chişinău cu determinarea ulterioară a radionuclizilor şi în special a celor tehnogeni. În rezultatul măsurătorilor spectrometrice efectuate în aerosolii atmosferici în perioada 31 martie - 08 aprilie au fost depistate urme de iod radioactiv I 131, concentraţia acestuia constituind 3,0 x 10-5 Bq/m3*, de asemenea au fost înregistrate si concentraţii nesemnificative pentru Cs137 concentraţia acestuia constituind 6,8 x 10-3 Bq/m3 **, (tab1). Depistarea urmelor de iod radioactiv în Republica Moldova confirmă faptul recentului accident nuclear produs la Fukushima Daiichi, Japonia, emisiile de radioactivitate contribuind la o dispersare a poluanţilor radioactivi pe suprafeţe extinse, astfel condiţionînd o poluare cu caracter transfrontalier, însă aceste valori estimate sunt atît de mici (sub limita detecţiei), încât nu au nici un impact asupra mediului şi populaţiei.
Tabelul 1. Concentraţiile radionuclizilor în aerosolii atmosferici staţia Chişinău 2010-2011
* Valoarea limitei anuale de incorporare a radionuclidului I 131 este de circa 5,6 Bq/m3 în aer pentru populaţie. ** Valoarea limitei anuale de incorporare a radionuclidului Cs137 este de circa 9 Bq/m3 în aer pentru populaţie (Valori estimate conform Normelor fundamentale de radioprotecţie NFRP 2000 (Monitorul Oficial,5 aprilie 2001, ą 764-765))
Analizele, efectuate pentru probele de sol în perioada 31 martie - 08 aprilie nu au indicat valori sporite ale concentraţiilor Cs137 faţă de nivelul anului 2010 (fig.1).
Fig.1 Variaţia concentraţiilor radionuclizilor naturali şi tehnogeni în sol
În baza datelor colectate şi estimate de la reţeaua SHS, valorile echivalentului debitului dozei ambientale a radiaţiei-gama pe teritoriul Republicii Moldova în 16 martie - 11 aprilie curent, nu au depăşit limitele de avertizare 0,25 μSv/h*** iar nivelele înregistrate s-au situat în limitele specifice teritoriului republicii,(tab. 2) şi (fig. 2). ***Conform legislaţiei naţionale în vigoare limita de avertizare a debitului dozei ambientale a radiaţiei gama constituie 25 mR/h (aproximativ 0,25 μSv/h), (1mR/h ≈ 0,01 μSv/h).
Debitul dozei ambientale a radiaţiei gama în perioada 16 martie – 11 aprilie 2011 şi 16 martie – 11 aprilie 2010
Tabelul 2
Estimînd valorile debitului dozei ambientale a radiaţiei gama pentru perioada 16 martie - 11 aprilie 2011 cu valorile acestui parametru pentru aceeaşi perioada a anului 2010 constatăm următoarele: La nord maxima a fost înregistrată la staţia meteorologică Briceni, unde debitul dozei ambientale a radiaţiei gama a înregistrat valoarea de 0,20 µSv/h (23.03 – 01,02.04) în anul 2011, iar pentru anul 2010 maxima a fost înregistrată la staţia meteorologică Bălţi(30.03), constituind 0,19 µSv/h. La centrul republicii valoarea maxima de 0,22 µSv/h (27.03) pentru anul 2011 s-a înregistrat la staţia meteorologică Chişinău, iar în 2010 maxima a fost de 0,19 µSv/h (09.04)**** la aceeaşi staţie. La sud pentru anul 2011 valoarea de 0,19 µSv/h s-a înregistrat la staţiile meteorologice Leova (08.04) şi Cahul (02.04), în 2010 maxima de 0,22 µSv/h (22.03) a fost înregistrată la staţia meteorologică Comrat.
**** - cea mai mare valoare în 2010 s-a înregistrat la staţia meteorologică Chişinău, constituind 0,23 µSv/h (25.11)
Debitul dozei ambientale a radiaţiei gama în perioada 16 martie – 11 aprilie 2011 şi 16 martie – 11 aprilie 2010
Astfel măsurările efectuate de Serviciul Hidrometeorologic de Stat indică că concentraţiile radionuclizilor în mediul ambiant sunt în limitele admisibile şi nu au înregistrat „evenimente” de contaminare radioactivă a mediului, astfel adeverindu-se absenţa oricărui pericol pentru mediu şi populaţie.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
