ZIUA INTERNATIONALĂ A ZONELOR UMEDE

 

 

 

Ziua Internatională a Zonelor Umede – un eveniment menit să amintească tuturor rolul zonelor umede în menținerea sănătății mediului înconjurător.

În fiecare an, la 2 februarie, sărbătorim Ziua Mondială a Zonelor Umede, marcând astfel semnarea, în 1971, a Convenției Ramsar, un act internațional care stabilește reguli de protecție a ecosistemelor formate din zone umede.

Și Republica Moldova este semnatară a acestei convenţii, ceea ce înseamnă că s-a angajat în faţa altor ţări să protejeze cele mai importante astfel de zone din ţară. În Republica Moldova sunt trei zone umede de importanţă internaţională, care cuprind o suprafaţă totală de circa 90 de mii de hectare şi constituie un refugiu pentru numeroase specii de floră şi faună.

Este vorba despre Lacurile Prutului de Jos, Nistrul Inferior şi Nistrul de Sus.

Zonele umede se găsesc la limita dintre ecosistemele acvatice și ecosistemele terestre și sunt influențate de factori diferiți.

Marcarea Zilei Internaţionale a Zonelor Umede este o oportunitate să ne amintim, că viaţa şi activitatea oamenilor care trăiesc în apropierea apelor curgătoare depind de starea zonelor umede, esenţiale pentru:

- asigurarea hranei (peşte şi alte specii care pot fi capturate), purificarea apei (zonele -umede filtrează şi rețin poluanţii);

- diminuarea efectelor secetei și a inundațiilor (luncile inundabile stochează apa atunci când nivelul fluviului crește, apoi o eliberează treptat când acesta scade, contribuind la reducerea riscului la inundații);

- alimentarea pânzei freatice, menţinerea fertilităţii solului.

Una dintre cele mai cunoscute funcții ale zonelor umede este de a oferi un habitat pentru păsări. Aceste zone reprezintă locuri bune pentru reproducere, cuibărit, creșterea puilor, reprezintă o resursă de hrană și de apă potabilă, punând la dispoziția păsărilor condiții potrivite pentru odihnă, adăpost și interacțiuni sociale.

40 la sută dintre speciile de plante, păsări şi animale din lume trăiesc şi se hrănesc în zonele umede. Din păcate, aceste zone dispar de trei ori mai repede decât pădurile, arată un studiu realizat de Global Wetland Outlook.

Responsabilitatea de starea ecologică a zonelor umede aparţine autorităţilor publice centrale şi celor locale, agenţilor economici, beneficiarilor de terenuri proprietate publică şi privată, de aceea suntem toţi chemaţi să depunem efort necesar pentru menţinerea, protecţia, conservarea şi utilizarea durabilă a patrimoniului natural din cadrul zonelor umede.

 

<