|
31 octombrie - Ziua internaţională a Mării Negre
MAREA NEAGRĂ este cea mai izolată mare a Oceanului Planetar, unica mare având două straturi de apă total diferite, marea care a avut cele mai multe denumiri în decursul timpului şi cea mai spectaculoasă (antinomică) schimbare de nume. Este o mare continentală, între Europa şi Asia Mică, aproape închisă, legătura cu Oceanul Atlantic şi implicit, cu Oceanul Planetar fiind foarte dificilă: prin strîmtoarea Bosfor, spre Marea Marmara, iar de aici, prin strîmtoarea Dardanele spre Marea Egee şi mai departe, spre Marea Mediterană, de unde legătura cu Oceanul Planetar se poate realiza fie prin strîmtoarea Gibraltar (cu Oceanul Atlantic), fie prin Canalul Suez (spre Marea Roşie şi în continuare, cu Oceanul Indian). Din aceste legături dificile şi distanţa de peste 2000 km faţă de ţărmul Oceanului Atlantic, rezultă că este marea cea mai izolată a Oceanului Planetar.
Data de 31 octombrie a fost desemnată Ziua Internaţională a Mării Negre în anul 1996, cînd toate cele şase ţări riverane – Bulgaria, Georgia, România, Federaţia Rusă, Turcia şi Ucraina – au semnat Planul Strategic de Acţiune pentru Reabilitarea şi Protecţia Mării Negre împotriva Poluării. Astfel, în fiecare an, la 31 octombrie, este celebrată cea mai izolată mare de pe glob.
Calitatea mediului: Marea neagră este legată de uscat prin intermediul fluviului Dunărea care este transmițătorul poluanților.
Substanțele chimice se infiltrează prin pămînt în apa rîurilor și sunt astfel purtate pîna la Dunăre și de acolo în Marea Neagră. Conform datelor raportului de supraveghere al Global Environmental Facility (GEF) din 1992, cea mai serios degradată mare a planetei este Marea Neagră. Situaţia ecologică a Mării Negre s-a înrăutaţit în ultimii 35 de ani datorită reziduurilor transportate de rîurile din 17 ţări, pescuitului excesiv şi a deversărilor necontrolate de produse petroliere. În România, Turcia, Rusia, Ucraina, Georgia şi Bulgaria, deşeurile solide aruncate direct pe ţărm şi apele menajere deversate au produs dezechilibre grave ale ecosistemului marin. Poluarea marină nu ţine cont de graniţe. Marea Neagră poate fi salvată doar daca cele 6 ţări vor conlucra pentru acest scop comun. In acest sens se impune ca autorităţile, sectorul de afaceri, organizaţiile neguvernamentale şi cetăţenii să-şi asume o parte din responsabilitatea faţă de protecţia mediului marin şi costier prin schimbarea atitudinii, înţelegînd necesitatea unor acţiuni privind dezvoltarea durabilă a Mării Negre.
În anul 2008 a fost lansat Forumul ONG de la Marea Neagră, de către Federaţia Organizaţiilor Neguvernamentale pentru Dezvoltare din România (FOND) în colaborare cu organizaţii din regiunea extinsă a Mării Negre, cu sprijinul Black Sea Trust for Regional Cooperation, în cadrul Sinergiei Mării Negre, la care a participat şi Republica Moldova. A III-a ediţie a forumului s-a desfăşurat în perioada 21-23 octombrie 2010 la Constanţa şi şi-a propus dezbaterea situaţiei cooperării la graniţa răsăriteană a Uniunii Europene la 3 ani de la lansarea primei iniţiative europene de cooperare în regiunea Mării Negre.
Republica Moldova participă la programul de cooperare în bazinul Mării Negre în contextul Politicii Europene de Vecinătate şi Parteneriat, care are ca obiectiv realizarea unui parteneriat regional mai puternic pentru a promova dezvoltarea economică şi social - durabilă a regiunilor din bazinul Mării Negre.
Serviciul Hidrometeorologic de Stat al R. Moldova efectuează monitoringul sistematic asupra stării de poluare a fl. Dunărea şi r. Nistru pe sectorul de rîu de pe teritoriul ţării, participînd la elaborarea proiectelor privind schimbul regional de informaţie de mediu, hidrologică şi hidrometeorologică între statele bazinului fl. Dunărea (DANUBE-HYCOS) şi Mării Negre (BLACKSEA-HYCOS).
Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului din cadrul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în conformitate cu „Convenţia de cooperare pentru protejarea şi utilizarea durabilă a fl. Dunărea” şi în corespundere cu „Acordul Bilateral dintre Guvernul Republicii Moldova şi al Ucrainei, referitor la utilizarea şi protecţia în comun a apelor transfrontiere”, se implică activ în protecţia şi soluţionarea problemelor ce ţin de mediul sănătos al bazinului Mării Negre. De asemenea, colaboratorii Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului, participă în calitate de experţi în grupul de lucru Monitoring şi Evaluare (MAEG) al Comisiei Internaţionale de protecție a Dunării (ICPDR), care are şi menirea de protecţie prin intermediul fl. Dunărea a bazinului Mării Negre.
De aceea
apogeul primordial rămîine a fi protecţia prin toate căile şi metodele
posibile,
|
