Detalii despre măsurarea temperaturii aerului

Temperatura aerului este elementul care dă cele mai multe indicii despre cum va fi vremea într-o anumită perioadă de timp. Măsurătorile de temperatură sunt afectate în principal de mediul înconjurător și anume: de prezența clădirilor și a altor obstacole, starea suprafeței solului, vegetație ș.a.

Pentru ca valorile temperaturii aerului măsurate la oricare dintre staţiile meteo existente pe Terra să poată fi comparate între ele, există o serie de reguli (standarde) după care se fac măsurătorile.

Activitatea de meteorologie se desfășoară sub egida și coordonarea Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), motiv pentru care programele de observații și măsurători efectuate de statele membre (între care și Republica Moldova) au la bază aceeași metodologie. Instalarea aparatelor și instrumentelor pe platformele meteorologice respectă condițiile impuse de OMM, în scopul asigurării calității și compatibilității datelor provenite din zone geografice diferite.

Conform standardelor OMM, măsurarea temperaturii aerului se realizează cu termometre clasice sau senzori speciali. Instrumentele de măsurare a temperaturii aerului sunt amplasate la înălțimea de 2m față de suprafața solului în interiorul adăposturilor meteorologice.

Adăpostul meteorologic este astfel conceput încât să permită libera circulație a aerului în jurul termometrului, fiind amplasat pe un teren acoperit cu vegetaţie, la o anumită distanţă de clădiri sau alte surse de căldură.

Este important de reținut că temperatura aerului nu se măsoară la soare.

În ceea ce privește orașele, particularitățile locale sunt mult mai însemnate comparativ cu așezările rurale. Temperatura aerului în interiorul aglomerărilor urbane reprezintă efectul însumat al prezenței clădirilor, suprafețelor asfaltate, circulației rutiere (inclusiv a temperaturii caroseriei automobilelor sau a căldurii degajate de motoarele în funcțiune), efectelor industriei, poluării etc.

Construcțiile urbane reduc viteza de circulație a aerului, reduc ventilația și prin aceasta provoacă o încălzire suplimentară a aerului. Cauzele sunt antropice și deci datele de temperatură astfel rezultate nu pot fi comparate cu cele determinate în mediul natural, reprezentativ. Datorita proprietăților termice ale materialelor folosite în structura orașelor- asfalt, acoperișuri, materialele de culoare neagră cu capacitate mare de absorbție, lipsa spațiilor verzi sau a parcurilor - căldura este reținută multe ore chiar și după apusul soarelui.

Toate acestea produc schimbări în bilanțul energetic al unui oraș, determinând existența unor temperaturi mai ridicate față de zonele rurale înconjurătoare. Aceste motive stau la baza amplasării stațiilor meteorologice în afara orașelor sau în spații cu suprafețe mari acoperite cu vegetație.