2011 – Anul Liliecilor

 

 

 

     ONU a hotărît ca anul 2011 să fie “Anul liliecilor”, unul dintre mamiferele cele mai persecutate de pe planetă, din cauza unor mituri false.

 

         În realitate, liliecii sunt complet inofensivi şi nu sunt purtători de boli, ba chiar joacă un rol-cheie în agricultură. De altfel, în pădurile tropicale, de ei depinde raspîndirea seminţelor şi polenizarea florilor la pomii fructiferi. Nu-i astfel de mirare că liliecii au devenit protagoniştii unei campanii de informare, protejare şi studiu, organizată de Convenţia ONU pentru conservarea speciilor migratorii ale animalelor sălbatice (CMS) şi de Acordul pentru conservarea populaţiilor de lilieci europeni (Eurobats). În întreaga lume există circa 1100 specii de lilieci, din care circa jumătate riscă extincţia, nu doar cele trei specii ce se hrănesc cu sîngele animalelor domestice.

        Putem întâlni lilieci aproape oriunde pe glob, cu toate acestea, în ultimele decenii populaţiile de lilieci au avut parte de un declin alarmant. Multe specii sunt acum pe cale de dispariţie deşi au o contribuţie majoră în ecosistem.

         Doar pentru că sunt activi doar noaptea şi dificil de observat şi înţeles, liliecii se numără printre cele mai neînțelese și persecutate mamifere din lume.

         În acest context, educaţia în ceea ce priveşte rolul esenţial al liliecilor pentru ecosisteme sănătoase și pentru economie se arată foarte importantă și necesară. Informarea şi educarea populației se numără printre scopurile campaniei demarate sub numele de Anul liliecilor, asta pe lângă protejarea și studierea lor.

         Se ştie că în Republica Moldova exis­tă 21 de specii, care aparţin la 2 familii: Rhinolophidae şi Vespertilionidae.

Liliecii sunt prezenţi pretutindeni: în păduri, grădini, peşteri, mine părăsite, localităţi, în preajma bazinelor acvatice. Datorită modului de viaţă nocturn, sunt discreţi şi aproape invizibili, astfel că majoritatea oame­nilor nici nu îşi dau seama de prezenţa lor. Înţelepciunea naturii i-a învăţat să se ferească de primejdie ducînd un mod de viaţă ascuns. La noi liliecii populează diverse adăposturi naturale sau artificiale. Nu-şi construiesc cuiburi, dar folosesc adăposturile disponibile. Acestea sunt diverse cavităţi subterane, scorburi, crăpături în arbori, stînci sau clădi­ri, podurile caselor. Diferite specii manifestă diverse preferinţe faţă de adăpost. Astfel, unii lilieci preferă să se adăpostească în arbori, alţii în cavităţi subterane, ceilalţi în podurile caselor, însă oriunde s-ar ascunde, liliecii au grijă ca adăpostul să fie cît mai ascuns şi inaccesibil altor animale, pentru a-şi asigura securitatea în timpul somnului diurn sau al hibernării.

         Liliecii din Moldova cad în hibernare, care durează 4-5 luni din anotimpurile reci. În timpul hibernării temperatura corpului şi frecvenţa bătăilor inimii liliacului scad semnificativ, pentru a minimiza consumul de energie pe în­treaga perioadă fără alimentaţie. Unele specii de lilieci sunt sedentare. Altele migrează în căutarea condiţiilor de adăpostire potrivite pentru hiberna­re. Uneori căile de migrare a liliecilor coincid cu cele ale păsărilor. Distanţa parcursă de lilieci variază de la cîţiva kilometri la cîteva sute sau chiar mii de kilometri.

         Puii de lilieci se nasc nidicoli şi stau agăţaţi de corpul mamei pînă cînd de­vin mai rezistenţi şi mai independenţi. Femela îşi poartă puii cu ea în zbor.

         Toţi liliecii din Moldova se hrănesc cu insecte. Datorită rapacităţii foarte puternic exprimată, liliecii consumă în fiecare noapte cantităţi enorme de insecte, multe dintre care sunt consi­derate de către om dăunătoare, contri­buind astfel la menţinerea echilibrului în ecosistem. Un exemplu elocvent vă va face să înţelegeţi importanţa liliecilor ca insecticid natural. Se ştie că o colonie de aproximativ 1000 de indivizi de lilieci comuni, care cîndva a existat în apropierea localităţii Saharna, nimicea în fiecare vară peste 5 tone de insecte nocturne. Acest lucru este irealizabil fără consecinţe negative asupra mediu­lui, dacă utilizăm insecticide chimice. Să nu uităm că majoritatea insectelor, care convenţional sunt considerate de către om dăunătoare, sunt acele nocturne, accesibile numai liliecilor, dar nu şi păsărilor.

         Cel mai bogat habitat al liliecilor în ţara noastră este lunca Nistrului de Jos şi anume Bălţile Talmaziene - Ţara Liliecilor. Acest ultim paradis al liliecilor în Moldova găzduieşte numeroase colonii de lilieci. Au fost găsite 13 specii, unele dintre care sunt extrem de rare şi sunt incluse în Cartea Roşie a Moldovei şi listele mondiale a speciilor de animale rare.

 

 

         În comparaţie cu aşa animale, precum tigrii şi elefanţii, liliecii primesc foarte puţină atenţie pozitivă deşi sunt nişte mamifere fascinante şi joacă un rol indispensabil în conservarea mediului.

  

Gîlcă G. – Şeful Direcţiei Monitoring al Calităţii Mediului

Zotovici I. – Centrul Monitoring Ecologic Integrat şi Management Informaţional