Evaluarea inundaţiilor catastrofale din vara anului 2010

pe teritoriul Republicii Moldova

 

Dr. Ilie Boian, director al Serviciului Hidrometeorologic de Stat

Ludmila Serenco, şef al Direcţiei Hidrologie

Gherman Bejenaru, inginer coordonator

Nicolae Moldovanu, şef al Centrului Ştiinţifico-Metodic

 

         În ultimii 70 de ani, pe cursul  rîurilor mari din Moldova (Nistru şi Prut), au fost semnalate circa 10 inundaţii de proporţii, cele mai distrugătoare fiind înregistrate în anii 1941, 1955, 1969, 1974, 1980, 2006, 2008 şi ultima – cea din vara anului 2010. Pe cînd inundaţiile de mare amploare pe rîurile mici din republică sunt destul de frecvente (1948, 1956, 1963, 1973, 1984, 1989, 1991, 1994, 1998, 1999, 2005).

         Suprafaţa totală a terenurilor Moldovei, supuse periodic inundaţiilor, constituie circa 20% din toată suprafaţa ţării, sau mai mult de 600 mii ha.

         Circa 10% din digurile şi construcţiile hidrotehnice existente în republică sunt în stare avariată, prezentînd pericol enorm pentru localităţile din jur. Sub pericol de inundare se află circa 168 de localităţi cu suprafaţa totală de 1300 km2 si circa 160 mii locuitori. În total, în zonele potenţial inundabile sunt amplasate 659 localităţi, dintre care 625 rurale, 31 oraşe şi 3 municipii.

         În perioada mai-iulie 2010, în Ucraina de Vest, unde sunt situate cursurile superioare ale rîurilor Nistru şi Prut, au căzut cantităţi mari de precipitaţii, întrecînd cu mult media multianuală pentru această perioadă din an.

         În perioada menţionată de timp şi pe teritoriul Republicii Moldova au căzut cantităţi foarte mari de precipitaţii. De exemplu, în perioada 1 mai – 15 iulie 2010 cantitatea precipitaţiilor căzute pe o mare parte a teritoriului ţării a constituit 200- 400 l/m2 sau 50-80% din norma anuală, depăşind de 1,5-2 ori media multianuală pentru aceasta perioadă de timp şi se semnalează în medie o dată în 20-50 ani.

         Izolat, în unele localităţi din nordul şi centrul republicii (Briceni, Şirăuţi, Soroca, Rîşcani, Costeşti, Camenca, Rîbniţa, Costeşti, Hruşca şi Cărpineni), cantitatea de precipitaţii căzute a fost şi mai mare, atingînd la Edineţ 471 l/m2 (292% din norma acestei perioade), ceea ce se semnalează în această localitate pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale.

         Numărul de zile cu precipitaţii (≥0,1 mm) pentru perioada 1 mai – 15 iulie 2010 a constituit în teritoriu 30- 45 zile, norma fiind de 26-30 zile.

         În perioada mai-iulie 2010 Republica Moldova, Ucraina, România, Polonia şi alte state din regiune au fost lovite de una din cele mai îndelungate şi grave inundaţii din ultimii 100 ani.

         Ca rezultat al cantităţilor enorme de precipitaţii căzute pe teritoriul Ucrainei de Vest, în cursurile superioare ale rîurilor mari Nistru şi Prut din Ucraina, începînd cu 18 mai 2010 s-au format mai multe viituri pluviale mari, care pe teritoriul Republicii Moldova s-au suprapus formând o singură undă de viitură, deoarece nivelul apei nu dovedea să scadă la nivelul anti-viitură.

         În urma trecerii unui vast ciclon atmosferic de înălţime (23-25 iunie), în bazinele hidrografice ale rîurilor Prut şi Nistru din regiunea Carpaţilor au căzut ploi torenţiale puternice şi foarte puternice, care au format valul maximal al viiturii. Acest fenomen natural în perioada iunie-iulie a provocat o viitură de lungă durată în rîurile Nistru şi Prut pe teritoriul Republicii Moldova.

         În r. Prut (or. Cernăuţi, Ucraina) pe 26 iunie debitul de apă a constituit 1740 m3/s. La intrarea în lacul de acumulare Costeşti-Stînca debitul de apă a oscilat între 1440 şi 1350 m3/s. Pe 29-30 iunie s-a format încă o undă de viitură, care pînă la 2 iulie a creat debite de apă de la 1740 pînă la 1930 m3/s.

La 25 iunie subcomisia mixtă moldo-română, în conformitate cu Regulamentul de exploatare a Nodului Hidrotehnic Costeşti-Stînca, a stabilit debitul de evacuare din lacul de acumulare Costeşti-Stînca în volum de 427 m3/s, care a fost majorat începînd cu 28 iunie pînă la 618 m3/s.

         Pe 1 iulie, reieşind din situaţia creată, comisia mixtă moldo-română a luat decizia privind mărirea debitului de evacuare a apei din lacul de acumulare Costeşti-Stînca pîna la 800-830 m3/s.

În rîul Prut (Ucraina) la începutul lunii iulie s-a format cea de-a cincea undă de viitură, cu creştere maximală a nivelului apei la postul hidrologic Şireuţi (Republica Moldova) până la 5,2 m şi debitul maximal al viiturii de circa 2220 m3/s (10 iulie).

         Evacuarea apelor de la Nodul Hidtrotehnic Costeşti-Stînca a continuat cu debitul 830 m3/s pînă la 11 iulie. Pe 3 iulie a fost înregistrat cel mai mare volum al apei în lacul de acumulare - 1170,5 mln m3 la cota  biefului amonte 96,95 m (Sistemul Baltic de referinţă). Împreună cu Partea Română s-a făcut tot ce e posibil pentru evacuarea apei în mod inaccidental. Creşterile de nivel au constituit: 4,5 – 5,5 m pe sectorul or. Costeşti – s. Leuşeni; circa 4,0 m în raionul Cantemir şi 1,5 - 2,0 m în sectorul gurii de vărsare.

         Sectorul gurii de vărsare, de asemenea, a fost inundat din cauza nivelurilor foarte înalte ale apei în râul Dunărea şi pătrunderii parţiale a ei în rîul Prut. Pe data de 7 iulie în râul Dunărea s-a observat nivelul maximal de 581cm, depăşind maximul istoric înregistrat la 26 aprilie 2006.

         Începând cu 24 iunie mărirea debitului de apă deversat a dus la umezirea, surparea şi ruperea digurilor, provocând ieşirea apei în luncă, inundarea terenurilor agricole şi a unor sate din raioanele Nisporeni, Hînceşti, Leova, Cantemir şi Cahul.

         În seara zilei de 6 iulie 2010 a cedat digul de protecţie anti-viitură amplasat limitrof de s.Nemţeni, ceea ce a provocat inundaţia luncii Leuşeni cu suprafaţa de 3800ha, unde sunt amplasate localităţile Cotul Morii, Obileni şi Sărăteni.

         La 13 iulie a fost efectuată ruptura controlată a digului de protecţie pe r.Prut la confluenţă cu afluentul Nîrnova, care a exclus o eventuală rupere a acestui dig de apele viiturii cu debitul 900-1050 m3/s, inudarea luncilor şi localităţilor pînă la gura de vărsare a Prutului şi a permis evacuarea controlată a apelor.

         Începînd cu 16 iulie debitul de evacure a apelor din lacul de acumulare Costeşti-Stînca este micşorat pînă la 480 m3/s, iar începînd cu 19 iulie - pînă la debitul 400 m3/s.

         Pe 19 iulie în satul Goteşti, r-nul Cantemir, a fost înregistrată o nouă ruptură în corpul digului de protecţie, ce a dus la inundarea luncii din preajma  satelor Gheltosu şi Stoianovca.

         În 21 iulie, la confluenţa cu rîul Larga, s-a efectuat ruptura controlată a digului de protecţie a rîului Prut ce permite evacuarea apelor din lunca inundată pe o suprafaţă de 2800 ha.

         Pe 23 iulie au fost lansate lucrările pregătitoare pentru astuparea şi reconstrucţia rupturii în digul de protecţie limitrof s.Nemţeni, r-nul Hînceşti.

         Propagarea viiturii pluviale în rîul Prut din vara anului 2010 este prezentată în figurile 1-6.

 

 

         Volumul total al scurgerii de viitură pluvială în vara a.2010 pe r. Prut a constituit: la postul hidrometric Şirăuţi-3084,4 mln.m3; nodul hidrotehnic Costeşti-Stînca a deversat 2562,3 mln.m3; la postul hidrometric Ungheni-2524,0 mln.m3.

Tabelul 1

         Propagarea undei de viitură pluvială maximă pe r. Prut din vara anului 2010 (debitele maxime şi volumul scurgerii)

 

Postul hidrometric

Perioada

Debitul maximal înregistrat, m3/s

Volumul scurgerii, mil. m3

Şirăuţi

21.06-02.08

1930 (2.07.2010)

2011,4

Costeşti-Stînca

24.06-05.08

879 (4.07.2010)

2047,0

Ungheni

26.06-09.08

739 (08.062010)

2075,8

 

         Astfel în rîul Prut (postul hidrometric Şirăuţi) viitura pluvială din vara a. 2010 a acumulat circa 130% din norma anuală de scurgere. Totodată, viitura pluvială din vara a. 2008 în rîul Prut (postul hidrometric Şirăuţi) a acumulat doar 60% din norma anuală de scurgere.

 

 

 

 

         Pentru sectorul or. Costeşti –gura de vărsare a rîului Prut inundaţiile din anul 2010 au fost cu mult mai grave faţă de cele din anul 2008. În anul 2008 a fost doar o singură viitură, iar solul şi subsolul din luncă pînă la viitură erau uscate .

Analiza comparativă a viiturilor din anii 2008 şi 2010 (fig.7.) în r. Prut permite de a face următoarele concluzii:

           1. Viitura anului 2008 a înregistrat debite maxime însă volume mici ai scurgerii deoarece a avut o durată scurtă a fenomenului.

         2. Viitura anului 2010 a avut debite maxime mai mici, dar datorită duratei mai mari a fenomenului, a avut volume mult mai mari ale scurgerii.

         În rîul Nistru (Ucraina) pe parcursul aceleiaşi perioade de timp s-au observat trei viituri mari. Primele două unde de viitură au avut loc în luna iunie, cu creşterea maximală a nivelului apei de la 2,3 până la 3,8 m (or. Zaleşciki) şi respectiv cu debitele maximale de 1130 m3/s şi 2650 m3/s.

         A treia undă de viitură (Ucraina) s-a format în luna iulie şi a provocat o creştere maximală a nivelului apei de 5,0 m şi debitul de 3590 m3/s. Acest fapt a  necesitat mărirea debitului mediu zilnic de apă deversat din lacul de acumulare Dnestrovsc până la 1540 m3/s, cât şi evacuări forţate de scurtă durată de până la 1700 m3/s.

         Mărirea debitului de apă deversat din lacul de acumulare Dnestrovsc a provocat pe teritoriul Republicii Moldova creşterea semnificativă a nivelului apei în luna iunie: pe sectorul Otaci-Dubăsari în urma primei unde de viitură cu 1,5 – 2,0 m şi debitul maximal de 1410 m3/s (postul hidrometric Hruşca), iar în urma undei a doua de viitură – de la 2,5 până la 3,4 m şi debitul maximal de 1710 m3/s (12 iulie).

         Ca urmare a măririi debitului de apă deversat din lacul de acumulare Dubăsari până la 1500 m3/s (14 iulie) creşterea nivelului apei pe sectorul or. Dubăsari – braţul Turunciuc, în cazul primei unde de viitură, a avut loc cu circa 2,5 m, iar în cazul celei de-a doua undă de viitură - cu 4,5 m. Pe sectorul braţul Turunciuc – gura de vărsare a râului creşterea nivelului apei în urma primei unde de viitură a lipsit, iar creşterea generală a nivelului apei a fost de circa 2,0 m.

         Pe sectorul or. Dubăsari – gura de vărsare a r. Nistru s-a menţinut ieşirea apei în luncă pe segmentele neîndiguite ale râului, cu subinundarea terenurilor agricole, fondului silvic de stat şi a zonelor de recreaţie din raioanele Criuleni,  Grigoriopol, Anenii – Noi, Căuşeni, Slobozia şi Ştefan - Vodă. Pe rîul Nistru viitură a fost gestionată, practic, fără consecinţe grave.

         Propagarea viiturii pluviale în rîul Nistru din vara anului 2010 este prezentată în figurile 8-15.

 

        

         Volumul total al scurgerii de viitură pluvială în vara a. 2010 pe r. Nistru a constituit: la postrul hidrometric Moghilev-Podolsc - 6232,9 mil. m3, la postul hidrometric Hruşca – 6415,9 mil. m3, la   Centrala Hidroelectrică  Dubăsari  ( CHE ) – 6199,5 mil. m3 şi la postul hidrometric Bender – 7539,8 mil. m3.

 

 Tabelul 2

         Propagarea undei de viitură pluvială maximă pe r. Nistru din vara anului 2010 (debitele maxime şi volumul scurgerii)

 

Postul hidrometric

Perioada

Debitul maxim înregistrat, m3/s

Volumul scurgerii, mil. m3

Moghilev-Podolsc

23.06-08.07

2010 (30.06.2010)

1653,7

Hruşca

23.06-24.07

1700 (12.07.2010)

3024,4

Dubăsari

23.06-27.07

1486 (14.07.2010)

2866,0

Bender

24.06-31.08

1690 (15-18.07.2010)

4808,9

 

 

 

 

         Astfel în rîul Nistru (postul hidrometric Bender) viitura pluvială din vara a. 2010 a acumulat circa 76% din norma anuală de scurgere. Totodată, viitura pluvială din vara a. 2008 în rîul Nistru (postul hidrometric Bender) a acumulat circa 40% din norma anuală de scurgere.

Analiza comparativă a viiturilor din anii 2008 şi 2010 în r. Nistru permite de a face următoarele concluzii:

         1.Viitura anului 2008 a înregistrat debite maxime însă volume mici ai scurgerii deoarece a avut o durată scurtă a fenomenului.

         2.Viitura anului 2010 a avut debite maxime mai mici dar datorită duratei mai mari a fenomenului a avut volume mult mai mari ale scurgerii.

         Inundaţiile excepţionale din vara anului 2010 au provocat daune şi pierderi, care constituie 0,15% din Produsul Intern Brut (PIB). În raioanele din lunca rîului Prut, în urma inundaţiilor,au fost distruse nu numai casele, drumurile, terenurile agricole, dar au fost afectate şi un număr mare de fîntîni, sisteme de colectare a apelor menagere. Au fost inundate pe o perioadă îndelungată suprafeţe enorme de terenuri agricole şi de păşune.

         În total 13000 de persoane au fost afectate în diferită măsură de inundaţii. De asemenea, au fost distruse total sau parţial cca 1105 de case, 4308 ha de terenuri agricole, 4800 ha de păşuni şi 930 ha de păduri. De asemenea, au fost evacuate peste 4000 de persoane.

         Guvernul Republicii Moldova a solicitat partenerilor de dezvoltare efectuarea unei Evaluări (ENDC) a necesităţilor după calamitate împreună cu Guvernul. Ca răspuns, partenerii de dezvoltare au creat o echipă de experţi locali şi internaţionali pentru efectuarea procesului de ENDC pentru zonele inundate.      ENDC a estimat că daunele şi pierderile suferite ca urmare a inundaţiilor se ridică la o valoare totală de 535,25 milioane lei (41,75 milioane dolari SUA).

         Pe parcursul manifestării viiturii pluviale Serviciul Hidrometeorologic de Stat a asigurat non-stop organele de stat, instituţiile abilitate şi populaţia cu informaţie operativă şi calitativă privind monitoringul hidrologic, inclusiv monitorizarea propagării viiturii respective (note hidrologice informative, prognoze hidrologice, buletine hidrologice, avertizări hidrologice).

         Direcţia Monitoring al Calităţii Mediului a Serviciului Hidrometeorologic de Stat pe perioada viiturilor şi inundaţiilor, a evaluat calitatea apelor de suprafaţă pe întreg teritoriul Republicii Moldova. În mostrele prelevate au fost efectuate determinări pentru evaluarea stării fizico-chimice a apei, precum şi evaluarea poluării accidentale în urma calamităţilor naturale.

         Reieşind din datele analizelor de laborator, efectuate în probele de apă colectate, se atesta ca, calitatea apei colectate atît din rîurile mari, cît şi din rîurile mici s-a încadrat în limitele normelor admisibile pentru bazinele cu destinaţie piscicolă şi a indicat lipsa poluării accidentale la momentul observaţiilor efectuate.

         Principalele măsuri de atenuare şi reducere a riscului inundaţiilor propuse de Serviciul Hidrometeorologic de Stat, reieşind din domeniile sale de activitate, sunt următoarele:

         - modernizarea şi optimizarea Sistemului Naţional de Monitoring hidrologic  din cadrul SHS, prin instalarea posturilor hidrologice automate pe rîurile Nistru şi Prut(în baza creditului negociat de Guvern cu Banca Mondială şi a proiectului înaintat către Guvernul Cehiei);

         - întocmirea şi completarea continuă a băncii regionale de date „Moldova Hazards”, în scopul perfectării metodicii de predicţie a fenomenelor meteo-climatice şi hidrologice periculoase, inclusiv a inundaţiilor;         

         - regionarea clară şi cartarea albiilor majore;

         - întocmirea hărţii topografice, cu trasarea hotarelor inundaţiilor de diferită asigurare.

         Ţinând cont de tipurile de activitate economică pe teritoriile respective se recomandă de evidenţiat zonele cu asigurarea de 20% a inundaţiei (pentru terenurile agricole), 5% asigurare (pentru construcţiile din spaţiul rural), 1% asigurare pentru ariile urbane şi 0,3% pentru căile feroviare.

         Desigur că în diferite zone naturale şi raioane ecologice numărul zonelor şi principiul evidenţierii lor pot varia.