Specificul unor indici meteorologici

 

Ce înseamnă indicele radiaţiei ultraviolete (indicele UV)

 

          Indicele radiaţiei ultraviolete (indicele UV) este o estimare internaţională a nivelului radiaţiei ultraviolete la suprafaţa Pamîntului. Se calculează cu scopul de a ajuta populaţia să se protejeze de radiaţiile ultraviolete în condiţiile în care cerul este senin.

          Valoarea indicelui UV în condiţii de cer senin este estimată în funcţie de concentraţia stratului de ozon, localizarea geografică, poziţia Soarelui, albedoul suprafeţei terestre, aerosoli. Din acest motiv, indicele UV poate avea valori diferite în zile diferite în aceeaşi localitate sau în aceeaşi zi în localităţi diferite. La determinarea lui se ţine cont de lungimile de undă ale radiaţiei ultraviolete care sunt cele mai periculoase pentru pielea umană (100-400 nm).

          Indicele UV este un indicator al riscurilor potenţiale pentru sănătatea populaţiei prin expunerea la radiaţia ultravioletă (UV) şi este prezentat sub forma unei scări cu valori între 1 şi 11+, care descrie nivelul radiaţiei UV ce ajunge la sol într-un anumit moment. Cu cît este mai mare valoarea indicelui cu atît este mai puternic potenţialul pentru deteriorarea pielii şi a ochilor.

          Iniţial Indicele UV a fost formulat independent în mai multe ţări şi utilizat în programe de informare publică cu privire la radiaţiile UV. Definiţia sa a fost mai tîrziu standardizată şi publicată ca o recomandare comună de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM), Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) şi Comisia Internaţională cu privire la Radiaţiile Non-Ionizante (CIRNI).

          Culorile scării sunt stabilite standard internaţional de Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi Organizaţia Mondială a Sanătăţii (OMS).

          Scopul introducerii la nivel global al acestui parametru a fost de a contribui la ridicarea gradului de conştientizare a populaţiei faţă de riscul de expunere la soare şi metodele de protecţie recomandate.

          Algoritmul pentru calculul acestui indice UV în condiţii de cer senin a fost dezvoltat de consorţiul internaţional de instituţii de cercetare numit "Satellite Application Facility on Ozone and Atmospheric Chemistry Monitoring" (O3M-SAF) aflat sub egida Organizaţiei Europene pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT).

 

Hărţile indicelui de radiaţie ultravioletă (ANM, DWD)

 

Nivelul radiaţiei UV şi protecţia recomandată*

 

Indice UV	Nivelul de risc	Recomandări
1	scăzut	În general, nu sunt necesare măsuri de protecţie. Riscul de expunere este minim, decît dacă există sensibilitate sporită faţă de radiaţia UV.
2
3	moderat	Dacă indicele UV este mai apropiat de valorile scăzute, nu sunt necesare măsuri de protecţie semnificative. În caz contrar, ochelarii de soare, pălăria şi cremă cu factor de protecţie SPF 15+ aplicată pe porţiunile de piele descoperite vor asigura protecţia necesară.
4
5
6	înalt	Există risc înalt de expunere la radiaţia UV. Măsurile de protecţie trebuie să includă ochelari de soare, pălărie, cremă cu factor de protecţie SPF 30+ aplicată pe porţiunile de piele descoperite.
7
8	foarte înalt	Utilizaţi zonele de umbră disponibile (umbrele de soare, clădiri etc.) Dacă vă aflaţi în soare, folosiţi pălării cu boruri late, ochelari de soare, îmbrăcăminte uşoară care să acopere mîînile şi picioarele şi aplicaţi cremă cu factor de protecţie SPF 30+ aplicată pe porţiunile de piele descoperite.
9
10
11+	extrem	Evitaţi expunerea la soare pînă nu scade nivelul de radiaţie UV. În cazul în care acest lucru nu este posibil, purtaţi pălării cu boruri late, ochelari de soare, îmbrăcăminte uşoară care să acopere mîînile şi picioarele, aplicaţi cremă cu factor de protecţie SPF 30+ pe porţiunile de piele descoperite.

 

          *Notă: Măsurile de protecţie recomandate sunt pentru adulţi cu piele relativ deschisă. Copii şi persoanele cu piele foarte deschisă sau cu sensibilitate ridicată faţă de razele solare trebuie să se asigure cu măsuri suplimentare de protecţie.

 

Ce înseamnă indicele de confort termic

 

          Mulţi dintre oameni rămîn, probabil, cu semne de întrebare după ce ascultă un buletin meteo. Expresiile precum "indice de confort termic" sau "750 milimetri coloană de mercur", deşi sunt des folosite, nu le spun mare lucru. În realitate, aceşti termeni comunică date importante despre efectele vremii asupra sănătăţii oamenilor.

          Spre exemplu, indicele de confort termic, numit de meteorologi Indicator de Temperatură şi Umiditate (ITU), ne spune cît de sufocantă va fi vremea în următoarea zi.

          ITU este dat de o formulă complexă care conţine două variabile: temperatura şi umiditatea aerului. Cînd valoarea ITU este sub 79%, aerul este plăcut şi uşor respirabil, însă cînd ITU depăşeşte 80%, se instalează un risc ridicat de disconfort, aerul fiind irespirabil.

          Acest lucru se întîmplă mai ales atunci cînd temperaturile sunt ridicate şi umiditatea din aer este foarte mare. O umiditate crescută poate face ca un aer cu o temperatură nu foarte ridicată sa fie de-a dreptul irespirabil. Dimpotrivă, un aer uscat, deşi foarte fierbinte, poate sa fie mai uşor tolerat de organism.

          Explicaţia stă în faptul că umiditatea crescută din aer împiedică transpiraţia firească a corpului uman. Prin transpiraţie, omul elimină surplusul de căldură. Atunci cînd aerul este saturat de apă, procesul de evaporare a transpiraţiei este îngreunat, iar omul nu mai elimină în mod firesc căldura din organism.

          Pentru a putea elimina surplusul de energie termică este nevoie ca în mediul înconjurător temperatura să fie mai mică decît temperatura corpului, adică sub 37°C. Dacă nu ar exista aceste modalităţi de eliminare a căldurii, organismul s‑ar putea supraîncălzi, temperatura internă ar creşte, iar la peste 42°C, toate proteinele din interiorul corpului omenesc s‑ar coagula şi în final s-ar produce moartea prin ceea ce medicii numesc şoc termic.

          Cei mai afectaţi de aceste condiţii sunt astmaticii. Între temperatura din mediu şi senzaţia noastră subiectivă de căldură nu există o corelaţie strictă şi clară. S-a constatat că, de exemplu, la 40-50°C, în deşert, oamenii se simt relativ bine, însă la 20-24°C într-o zonă umedă se simt foarte rău. Acelaşi lucru este valabil şi cînd este foarte frig afară: poţi suporta un ger de -25°C, dacă vremea este uscată, dar la -2°C, dacă vremea este umedă, cu ceaţă, simţi că îţi intră frigul în oase.

 

Coloana de mercur

 

          Un alt indicator meteorologic care oferă informaţii despre efectele vremii asupra organismului este presiunea atmosferică. Presiunea normala este de 760 de milimetri coloană de mercur, însă poate lua valori mai mici sau mai mari, în funcţie de umiditate şi temperatura aerului.

          În principiu, există multiple influenţe ale variaţiei presiunii asupra organismului. Cert este însă că, atunci cînd presiunea este mai mică decît valoarea normală, persoanele meteo-sensibile suferă de dureri articulare şi variaţii de tensiune. Acelaşi lucru se întîmplă şi cînd presiunea este mai mare decît cea normală, cel mai mult fiind afectate persoanele hipertensive.