22 aprilie - Ziua Pămîntului

Prima zi a Pamântului a dus la crearea Agenţiei pentru Protecţia Mediului Înconjurător a Statelor Unite ale Americii şi a deschiderii căii pentru un aer curat, apă curată şi acţiuni pentru speciile pe cale de dispariţie.

Pe măsură ce anul 1990 se apropia, un grup de lideri ce militau pentru mediul înconjurător a lansat ideea unei noi mari campanii şi au cerut ajutorul lui Denis Hayes. De data aceasta, Ziua Pământului devenise un eveniment internaţional, mobilizînd 200 de milioane de oameni din 141 ţări, care au transformat aceată zi într-o manifestare de amploare în istoria omenirii, prin alăturarea lor în dorinţa de a milita pentru un viitor mai bun al planetei noastre. Atunci a fost fondată şi organizaţia neguvernamentală  « Earth Day USA », care din 1991, coordonează pe plan naţional şi internaţional.

Ziua Pământului 1990, a dat  un  mare imbold  eforturilor internaţionale pentru reciclare şi a  ajutat  la  pavarea  căii  pentru  Summitul  Naţiunilor  Unite  pentru  Pământ  1992 – Rio de Janeiro.

În anul 2009, Organizaţia Naţiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie ca sărbătoare oficială a planetei Pământ şi expresie comună a dorinţei tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat şi mai verde.

Pământul s-a format acum 4,54 miliarde de ani în urmă dintr-un nor de praf şi gaz care se învîrtea în jurul soarelui. Pământul  este a treia planetă de la soare şi are o constituţie particulară în sistemul solar. Este formată din trei învelişuri specifice: atmosfera, hidrosfera şi litosfera, fiecare avînd o structură şi o compoziţie complexă.

Atmosfera îmbracă globul terestru cu un înveliş gazos continuu de peste 3000 km.

Hidrosfera cuprinde aşa – numitul Ocean Planetar (oceanele şi mările deschise), care totalizează 70,8% din  suprafaţa Terrei, cu o adîncime medie de circa 3800 m.

Litosfera cuprinde partea solidă (scoarţa) de la suprafaţa Terrei a cărei grosime este de 70 – 120 km. Datorită unor condiţii favorabile specifice Terrei (învelişul gazos protector, prezenţa oxigenului în atmosferă, existenţa apei, temperaturi în limite moderate) a fost posibilă apariţia şi întreţinerea vieţii.

Stilul de viaţă adoptat de oameni în ultima perioada s-a dovedit a fi nechibzuit. Cel mai cuprinzător studiu realizat vreodată în acest domeniu, inserează concluziile a peste 1300 de experţi din 95 de ţări şi demonstrează că maniera în care au fost pînă acum exploatate resursele naturale riscă să pună sub semnul întrebării însăşi posibilitatea Terrei de a asigura supravieţuirea generaţiilor viitoare. Modalitatea dezechilibrată de folosire a bogăţiilor naturale a produs modificări ireversibile în sensibila balanţă care asigură viaţa pe Pământ. În acelaşi timp, drept urmare a acestei adevărate secătuiri, eforturile de îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă în zonele afectate de sărăcie şi boală ar putea fi compromise. Studiul, realizat sub egida Naţiunilor Unite, în urma experimentelor si cercetărilor efectuate timp de patru ani, relevă că oamenii au modificat în mod dramatic, într-o perioadă extrem de scurtă de timp, majoritatea ecosistemelor. Felul în care societatea şi-a asigurat în ultimii 50 de ani rezervele de hrană, apă potabilă, lemn şi petrol a dus la o adevărata degradare a mediului înconjurător.

Ziua Pământului, constituie un prilej al celebrării acestei importante zile cuprinse în "Calendarul evenimentelor de mediu", care include multe tipuri de organizaţii din diferite domenii de activitate, ce promovează acţiuni cu scopul de a educa populaţia şi de a favoriza participarea publicului în acţiunile ecologice. Aceste acţiuni în masă contribuie la ridicarea nivelului cunoştinţelor ecologice şi creează condiţii pentru schimburi individuale, regionale, naţionale şi internaţionale. În prezent, în soluţionarea problemelor de mediu ale Pământului sunt implicate peste 4000 de organizaţii nonguvernamentale din 170 de ţări ale lumii.

Ziua Pământului reprezintă un eveniment simbol al responsabilităţii civice în protecţia mediului. Totodată , are şi scopul de aduce la cunoştinţa populaţiei şi a factorilor de decizie necesitatea conservării resurselor naturale ale lumii. Protejînd resursele naturale contribuim la protejarea biosferei, dar mai ales protejam viaţa şi sănătatea oamenilor. Resursele biologice ale Terrei ne hrănesc şi ne îmbracă, ne asigură adăpost şi medicamente. Aceste resurse se află în ecosistemele naturale ale pădurilor, savanelor, păşunilor şi cîmpurilor deschise, a pustiurilor, tundrelor, rîurilor, lacurilor şi mărilor. Pierderea diversităţii biologice a lumii continuă ca urmare a distrugerii habitatelor, a recoltării excesive, a poluării şi a introducerii necorespunzătoare de plante şi animale străine.

În Republica Moldova  Ziua Pământului a fost sarbătorită începînd cu anul 1990. Acţiunile realizate cu această ocazie includ activităţi de salubrizare, plantare, amenajare a teritoriului, ore ecologice petrecute în şcolile din ţară, activităţi de informare, concursuri etc.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat (SHS)  al Republicii Moldova către Ziua Pământului vine cu activităţi de monitorizare ecologică privind schimbările climatice, hidrologice şi radiologice ce influenţează calitatea componentelor mediului  pe întreg teritoriul ţării.

Apa este un factor de mediu indinspensabil vieţii. Apa se găseşte totdeauna acolo unde există viaţă şi formează substanţa cea mai raspîndită pe Pământ. Lipsa de apă sau consumul de apă poluată are multiple consecinţe negative asupra omului şi sănătăţii sale. Resursele de apă dulce sunt vitale pentru asigurarea apei potabile, a apei pentru agricultură, industrie, dezvoltare umană, producerea de energie hidroelectrică, pescuit, transporturi, activităţi de agrement şi alte activităţi umane.  

 Republica Moldova dispune de toate tipurile de resurse de apă dulce (rîuri, lacuri şi apele subterane). Cea mai mare resursă de apă dulce provine din r. Nistru şi r. Prut. Apele de suprafaţă din rîurile Nistru şi Prut şi cele subterane sînt cele mai accesibile, mai bine repartizate pe teritoriu şi cu o pondere mare în privinţa valorificării economice.

Datele observaţiilor din cadrul SHS demonstrează că calitatea apei acestor rîuri conform percentilei 90 pe parcursul anilor 2013 – 2015 corespunde claselor  de calitate III - IV  (poluată pînă la moderat-poluată).

Calitatea apei rîurilor mici, se caracterizează  printr-un grad înalt de poluare cu ioni de amoniu, nitriţi, produse petroliere, fenoli, detergenţi  anioni-activi, consumul biochimic de oxigen CBO₅ şi un nivel redus al conţinutului de oxigen dizolvat în apă.

Principala sursă de alimentare cu apă potabilă a Moldovei sînt sursele de ape subterane, din care se alimentează aproximativ  100% din populaţia rurală şi 30% din cea urbană sau 65% din toată populaţia ţării. Din sursele de suprafaţă cel mai important este r. Nistru, căruia îi revin 32%, r. Prut – 2,8%, altor surse de suprafaţă - 0,2%.

Una dintre cele mai importante componente ale biosferei este solul. Degradarea solului este procesul care determină distrugerea stratului fertil de la suprafaţă şi imposibilitatea refacerii lui. Deteriorarea solului poate fi datorată atît factorilor naturali, cît şi celor antropici. Principalele consecinţe ale activităţilor umane sunt: eroziunea solului, poluarea, epuizarea, acidificarea şi alcalinizarea solurilor, apariţia mlaştinilor şi solului argilos, degradarea bazei minerale, epuizarea mineralelor din sol şi dehumificarea.

Plantarea de arbori şi alte plante care reţin apa, aplicarea cu precauţie şi cu o strictă evidenţă a îngrăşămintelor,  pesticidelor  precum şi a metodelor agrotehnice care sporesc fertilitatea solurilor, menţinerea şi mărirea suprafeţelor împădurite, utilizarea lemnului pădurilor numai în limita aprobată prin lege, construcţia unor zone de depozitare a deşeurilor  - sunt doar cîteva dintre măsurile ce pot fi întreprinse împotriva polării solului.

Atmosfera este unul dintre cele mai fragile  subsisteme ale mediului datorită capacităţii sale limitate de a absorbi şi a neutraliza substanţele eliberate continuu de activităţile umane.  La acest moment atmosfera se află sub o presiune crescîndă din partea gazelor cu efect de seră care ameninţă să schimbe clima şi din partea produselor chimice care contribuie la distrugerea stratului de ozon.

De asemenea, o problemă cu care se confruntă atmosfera reprezintă şi ploile acide. Aciditatea crescută a ploilor este cauzată în principal de emisiile de dioxid de  carbon, oxizi de sulf şi oxizi de azot; moleculele acestor substanţe reacţionează cu moleculele de apă, producînd  acizi periculoşi. Oxizii de sulf, dioxidul de carbon şi oxizii de azot sunt poluanţi  rezultaţi, în bună măsură, din gazele de eşapament ale vehiculelor şi folosirea solvenţilor industriali; cu toate acestea, sursele principale ale acestor poluanţi sunt procesele industriale ce implică arderea  combustibililor fosili, de pildă producerea de electricitate prin intermediul arderii cărbunilor. Efectele ploilor acide sunt numeroase şi, din nefericire, toate sunt negative -atît pentru natură, cît şi pentru oameni. Apele cu concentraţii mari de acid, care cad din cer, au un impact devastator asupra pădurilor, solului, cursurilor de apă şi apelor stătătoare. Numeroase specii de insecte şi de nevertebrate acvatice, cu rol esenţial în habitatele respective, sunt ucise de aciditatea ploilor.

În Republica Moldova, conform datelor SHS, nivelul înalt de poluare cu suspensii solide, dioxid de azot şi aldehidă formică ce se menţine pe parcursul mai multor ani, poate fi explicat prin influenţa unui şir de factori ca: salubrizarea insuficientă a arterelor şi pieţelor urbane, intensificarea traficului rutier urban, spaţiile mari de sol afînat şi gazoanele deteriorate, activitatea întreprinderilor industriale neutilate adecvat cu sisteme de captare şi neutralizare a noxelor emise. Contribuie la sporirea nivelului poluării şi condiţiile de stagnare a aerului, condiţionate de stratificarea stabilă, vîntul slab şi lipsa precipitaţiilor.

În oraşele mari, calitatea aerului este influenţată preponderent de emisiile de la transportul auto, cazangerii şi întreprinderile mari ale industriei de construcţie, iar în centrele raionale şi localităţile rurale, de emisiile de la întreprinderile mici: mori, fabrici de vin, brutării, cariere, precum şi cele din sursele casnice.

În regiunile industrializate ale Republicii Moldova au loc procese mai accentuate de poluare a aerului, fapt care impune implementarea unor măsuri de diminuare a emisiilor de noxe în atmosferă şi o monitorizare mai amplă a calităţii factorilor de mediu.

Ziua Pământului are menirea să unească oamenii planetei în acţiunea de a proteja mediul, de a aduce în atenţia societăţii pericolul catastrofelor ecologice şi necesitatea prevenirii consecinţelor ireversibile ale activităţii antropice asupra naturii. Scopul acţiunilor desfăşurate în această zi constă în transformarea problematicii ecologice în parte integrantă a educaţiei şi culturii noii generaţii.

„Pamântul este ceea ce avem toţi în comun”.

Nu uita de ZIUA PĂMÂNTULUI!

Ai grijă de el!