27 mai 2012 - Ziua Nistrului

 

În fiecare an, în ultima zi de duminică a lunii mai, în Republica Moldova este sărbătorită Ziua Nistrului. Prin instituirea acestei zile se recunoaște importanţa majoră a fluviului Nistru atît pentru sectorul economic al țării, în menţinerea echilibrului ecologic, cît şi pentru sectorul social, istorico-cultural, inclusiv turistic.

Fluviul Nistru este o importantă cale de navigaţie în partea de nord-vest a zonei din apropierea coastei Mării Negre. Rîul e reprezintă un punct focal al activităţilor umane din toate timpurile şi epocile, ambele maluri ale sale fiind mereu dens populate.

Călători celebri din trecut deseori au comentat asupra naturii unice a acestei zone în jurnalele lor de călătorie. O mulţime de obiective culturale, istorice, etnografice şi arheologice au legătură cu malurile Nistrului. Acest rîu a avut mai multe denumiri – Tyras, Danastris (Danastrus), Nistru ­­– aproape la fel de multe ca şi atitudinile faţă de acesta. Apele sale liniştite şi trădătoare, reci şi calde, prietenoase şi ostile au văzut multe evenimente şi vieţi omeneşti.

Rîul Nistru îşi ia începutul în partea de nord a munţilor Carpaţi, avînd izvorul situat în nord-vestul pantei muntelui Rozluci, din preajma satului Volcie, şi se revarsă prin limanul Nistrului în Marea Neagră, la 35 km spre sud-vest de oraşul Odesa. Lungimea rîului este de 1362 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 72100 km². Cota de altitudine a izvorului constituie 870 m, a gurii – 1,0 m, căderea totală a rîului alcătuieşte 759 m, media unghiului de înclinare a suprafeţei este de 1,78%, maxima - 39,0% (la al 4-lea km de la izvor), minima – 0,1% (la gura de vărsare).

Bazinul Nistrului este situat pe teritoriul a două ţări, Ucraina şi Moldova, avînd o formă ovală alungită cu strangulaţie, la intrare pe teritoriul Republicii Moldova, pe care îl străbate pe o lungime de 700 km, lăţimea medie fiind de 120 km.+

Adîncimea  pe  grindurile  de nisip este de 0,5-1,5 m, iar pe întinderile de apă  între insule -0-2,5 m, cea  maximală  ajungînd  la  7,7 m.  Viteza   cursului   rîului  variază   în   limitele 0,3-0,7 m/sec, iar între insule  pînă la 2,0-2,5 m/sec.

Albia rîului e deschisă, în unele locuri acoperită de arbori, iar malurile cursului inferior sunt acoperite cu vegetaţie. Patul albiei, în mare parte e pietros – pietrişul şi prundişul nimerind în r. Nistru din afluenţii carpatici, iar mai la sud – nisipo-mîlos, în locul de scurgere în liman este argilo-nisipos, cu un strat semnificativ de mîl. Malurile sunt abrupte, cu înălțimea de 3-6 m, argiloase şi nisipoase cu plaje nisipoase şi de prundiş, acoperite cu iarbă, arbori şi arbuşti, în regiunea pre-deltaică fiind joase, line, acoperite cu rogoz, stuf şi pe alocuri cu arbuşti.

 

 

 

Nistrul face parte din cele mai importante 9 cursuri de apă din Europa şi este unul dintre cele mai interesante rîuri din regiune. Multe culturi, popoare, tradiţii şi obiceiuri s-au dezvoltat pe malurile sale în trecut.

În Republica Moldova, Serviciul Hidrometeorologic de Stat, instituție subordonată Ministerului Mediului, se implică activ în proiectele de cooperare regională şi internațională, care vizează direct sau indirect obiectivele promovate de agenţiile specializate ONU, precum Organizația Meteorologică Mondială sau FAO (Organizaţia pentru Alimentaţie şi Agricultură). Drept exemplu poate servi participarea activă la implementarea proiectului «Tranziția la agricultură performantă» din cadrul Programului Compact, susținut financiar de către Corporația Provocările Mileniului a Guvernului Statelor Unite ale Americii. Proiectul Tranziţia la Agricultura Performantă va contribui la majorarea veniturilor din agricultură în mediul rural prin stimularea producerii şi comercializării produselor cu valoare adăugată înaltă, inclusiv fructe şi legume. Proiectul preconizează activităţi ce ţin de alimentarea fiabilă cu apă pentru agricultură prin renovarea a 11 sisteme de irigare ce acoperă o suprafaţă de 15,5 mii ha. În cadrul proiectului sus menționat vor fi instalate 10 posturi automate pe rîul Nistru și afluenții lui, care vor transmite informația privind nivelul apei în regim on-line.

În prezent, observațiile hidrologice includ măsurători de nivel, debit al apei, ale aluviunilor în suspensie, observaţii asupra temperaturii apei etc. Datele hidrologice obținute sunt incluse, după o prelucrare şi analiză minuţioasă, în „Anuarul Hidrologic” şi ,,Cadastrul de Stat al Apelor", informaţia cărora este utilizată pentru planificarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a fenomenelor periculoase, de risc şi de ocrotire a mediului înconjurător.

Deși Nistrul are o importanță vitală pentru regiune, datorită activității nerezonabile a omului, această arteră acvatică se confruntă cu cele mai grele, şi, probabil, cele mai tragice timpuri. Primul impact serios și simțitor asupra ecologiei rîului a avut loc la mijlocul secolului al XX-lea. În 1958 a început să funcționeze prima hidrocentrală electrică pe Nistru, la Dubăsari. Încă la etapa de proiect ecologiştii și-au exprimat îngrijorarea. Dar la moment rezolvarea problemelor economice şi sociale a fost mult mai importantă şi necesară decît cele ecologice.

La darea în exploatare a hidrocentralei electrice de la Dubăsari, a avut loc o dereglare a debitului rîului pe cursul său inferior. Pe acest sector al Nistrului au început procese ecologice puțin observabile, dar ireversibile. Foarte curînd, aceasta a afectat rezerva de peşte în Nistrul inferior. Treptat, dar foarte curînd, au dispărut peștii semimigratori, deoarece nu au putut ajunge la locurile lor de reproducere, din cauza barajelor de pe rîu. S-au intensificat procesele alunecărilor de teren pe malurile rîului, la care a contribuit și extracția intensă, cu dragele de aspiraţie, a amestecului de nisip şi pietriş pe această porțiune. Această extragere a dus la deteriorarea fundului rîului, la distrugerea locurilor de reproducere a peștilor, cu toate consecinţele care decurg din aceasta.

A doua lovitură suferită de Nistru a avut loc la sfîrșitul secolului al XX-lea. În 1982, la Novodnestrovsk, regiunea Sokiryanskaya din Ucraina, a început să funcționeze a doua stație hidroelectrică. Pentru umplerea rezervorului din Novodnestrovsk, mai jos de hidrocentrala electrică, în satul Naslavcea, raionul Ocniţa, Republica Moldova, a fost construit un baraj de reținere a apei, după care s-a format un alt rezervor pentru pomparea apei în rezervorul superior al hidrocentralei electrice.

Apa rece şi foarte limpezită a dus la creșterea rapidă a vegetaţiei acvatice în Nistru, iar în meandre şi la creșterea vegetației de mlaştină, ceea ce a fost un semnal de alarmă al înmlăștinirii rîului. De fapt, tot cursul de mijloc al Nistrului a devenit un lac imens cu o încetinire treptată a curgerii de la Naslavcea la Dubăsari.

 În prezent sunt actuale o serie de probleme ecologice ale fluviului, provocate de activitatea omului, care cer o rezolvare urgentă. A scăzut calitatea apei în Nistru, ca urmare a poluării intense cu reziduuri industriale, pesticide, îngrăşăminte minerale, reziduuri menajere etc. Acestea duc la mărirea gradului de mineralizare a apei, "înflorirea apei", care scade cantitatea de oxigen din apă şi provoacă asfixierea organismelor acvatice, înnămolirea intensivă, dispariţia multor specii de plante şi animale acvatice, scăderea nivelului apei ş.a.

Republica Moldova se află într-o regiune fizico-geografică supusă frecvent inundaţiilor. Inundaţiile de origine naturală sunt condiţionate de apele mari de primăvară şi de viiturile pluviale. Apele mari de primăvară apar ca urmare a topirii zăpezii din Carpaţi, podişul Volîno-Podolian şi nemijlocit de pe teritoriul Moldovei (se pot semnala chiar şi iarna). Scurgerea nivală provoacă ridicarea nivelului de apă din rîu, mai ales dacă în această perioadă cad precipitaţii lichide. Pentru rîul Nistru fenomenul poate dura pînă în luna mai. Viiturile pluviale sunt condiţionate de precipitaţiile abundente în perioada caldă a anului. Cu toate că volumul scurgerii este relativ mic, dar datorită concentrării rapide a sale, acesta poate provoca pagube mari.

Inundaţiile catastrofale din 2008 şi cele din anul 2010 confirmă necesitatea imperativă a unor acţiuni în vederea diminuării impactului calamităţilor naturale asupra oamenilor şi economiei Moldovei. În acest context, au fost lansate un şir de proiecte care vor contribui la eficientizarea sistemului de monitoring hidrologic pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv pe fluviul Nistru. Astfel, în cadrul proiectului „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”,  finanţat  cu  suportul  Băncii  Mondiale,  este  prevăzută  procurarea  şi  instalarea a 7 staţii hidrometrice automate pe Nistru. În cadrul Proiectelor Nistru I, II şi III a fost efectuat studiul transfrontalier al rîului Nistru, cu scopul de a identifica modalităţi de fortificare a sistemului de monitorizare a bazinului rîului Nistru pentru protecţia şi utilizarea durabilă a resurselor sale naturale.

Monitorizarea calităţii apei r.Nistru pe teritoriul Republicii Moldova se efectuează în cadrul Serviciului  Hidrometeorologic  de  Stat  de  către  Direcţia  Monitoring  al  Calităţii Mediului în 9 secţiuni, inclusiv: 1 secţiune – or. Otaci, 1 secţiune - or.Soroca, 1 secţiune - or.Camenca, 1 secţiune – or.Dubăsari, 1 secţiune – mun.Bender, 1 secţiune – s.Olăneşti, unde se colectează probe conform Programului de activitate pentru secţiunile de categoria III, iar în secţiunile s. Naslavcea, or.Vadul lui Vodă şi s.Palanca, se colectează probe conform secţiunilor de categoria IV. 

În anul 2011, cu ocazia Zilei Nistrului a fost organizată o expediţie pe fluviu în limitele Republicii Moldova, pentru evaluarea ecologico-sanitară complexă a calităţii apei, luînd în considerare efectele inundaţiilor catastrofale din vara anului 2010. Expediţia a inclus reprezentanţi ai Serviciului Hidrometeorologic de Stat și ai instituțiilor subordonate Ministerului Mediului – Inspectoratul Ecologic de Stat, Serviciul Piscicol, precum și ai Institutului de Ecologie şi Geografie a Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, Centrului Naţional de Sănătate Publică ş.a.

Calitatea necorespunzătoare a apelor curgătoare pe anumite sectoare ale rîului se datorează poluării cu ape menajere şi industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitării deşeurilor industriale şi menajere neconforme, neaplicării codului bunelor practici agricole şi poluării istorice.

Acum este responsabilitatea noastră să ajutăm acest rîu, datoria noastră faţă de generaţiile viitoare. Astăzi, aceasta este o sarcină naţională şi internațională, statală şi interstatală, care trebuie să includă acțiuni de conştientizare pentru populaţie şi administraţia localităţilor amplasate în bazinul rîului cu necesitatea protecţiei şi utilizării raţionale a apelor de suprafaţă, precum şi familiarizarea cu cele mai atractive şi inedite peisaje naturale din lunca Nistrului, care pot servi ca factor recreativ şi de asanare a sănătăţii omului şi o bună perspectivă în dezvoltarea turismului ecologic.