Cele mai intense răciri masive ale aerului din ultimii

 60 de ani în Republica Moldova

Aspecte generale. Poziţia centrelor barice, succesiunea şi direcţia de deplasare a maselor de aer, ca şi frecvenţa şi intensitatea proceselor de răcire facilitează pătrunderea pe teritoriul Moldovei a unor valuri de aer cu caracteristici fizice diferite, în cazul de faţă, geroase şi uscate, ce introduc mari abateri, perturbaţii de la regimul lor normal. Scăderile accentuate ale temperaturii aerului, sub media multianuală, se includ în singularităţile termice negative.

Singularitățile termice negative. În general ele sunt cauzate de valurile de frig care transportă aerul polar, dar mai ales aerul arctic continental dinspre Groenlanda sau de pe continentul euroasiatic (anticiclonul groenlandez şi respectiv anticiclonul est-european şi foarte rar, anticiclonul Siberian care determina răcirile advective); de asemenea, predominarea timpului anticiclonic (senin și liniştit) favorizează apariția răcirilor radiative.

După valorile medii lunare ale temperaturii aerului, cele mai intense răciri sunt cele ≤ -10°C, iar după temperaturile minime, cele ≤ -30°C.

În ultimul secol, în Moldova au existat numeroase situații în care s-au înregistrat temperaturi sub -30°C.

Frecvenţa răcirilor masive. Astfel, analizând şirul de date pentru ultimii 60 de ani, s-a constatat că cele mai puternice răciri s-au produs în lunile ianuarie: 1954, 1963, 1985, 2006, 2010, ca şi în februarie: 1954, 1956, 1985 etc. Nu s-a consemnat nici un caz cu temperatura medie ≤ -10°C în luna decembrie.

În ceea ce priveşte intensitatea răcirilor (abaterea faţă de normă), pe primul loc se plasează luna februarie 1954, când la staţia Bravicea temperatura medie a fost de -13,6°C, înregistrându-se o abatere faţă de media multianuală (-2,1°C) de circa 11,5°C, apoi ianuarie 1963, 1985, 2005, 2006, etc.

Frecvenţa cea mai mare a acestor răciri masive revine anilor 1954, 1963, 2006.

Analiza datelor arată că cele mai afectate regiuni de răciri masive sunt, în primul rând, raioanele din jumătatea nordică a ţării (Briceni, Soroca, Bălți), ieşind în evidenţă adevărata valoare a depresiunilor în formarea lacurilor de frig și accentuarea procesului de răcire.

Regiunile mai puţin afectate sunt suprafeţele înalte ale interfluviilor şi jumătatea sudică a ţării, unde mai la sud de latitudinea oraşului Leova, nu s-a înregistrat nici un caz cu temperatura aerului mai scăzută de -30°C.

Cele mai intense răciri din ultimii 60 de ani sunt caracterizate mai jos.

Februarie 1954.

Cea mai intensă răcire s-a produs în nordul şi centrul republicii, unde temperatura medie a coborât sub -10°C.. -12°C şi chiar -13°C. 

 Valorile minime ale temperaturii aerului au coborât sub -30°C la doua staţii meteorologice (Bălți -32,1°C, Leova -31,4°C). Deci, în această lună, cea mai scăzută valoare termică minimă a atins -32,1°C la Bălţi, pe 20 februarie 1954.

Ianuarie l963.

Această lună marchează un alt grad de răcire masivă datorită pătrunderii unor mase de aer continental polar, provenite din partea nordică a continentului. În această situaţie, temperatura aerului a coborât mult sub media multianuală.

Temperaturile minime la multe staţii au coborât sub -30°C. În această lună la unele staţii valorile minime absolute au fost cele mai joase, de exemplu: Briceni -33,8°C, Soroca -34,9°C, Camenca -32,8°C, Bălti -35,4°C, Brătușeni (r-nul. Edineț)- 35,5°C, Bravicea -34,8°C etc. Răcirea cea mai intensă s-a produs în intervalul 18-25 ianuarie când s-au înregistrat şi minimele mai sus menţionate.

Ianuarie 1985.

Această lună completează tabloul singularităţilor termice negative ale secolului trecut. În ansamblu, iarna anului 1985 se înscrie printre cele mai geroase ierni ale secolului trecut.

Cea mai intensă răcire s-a produs în luna ianuarie când temperatura medie a aerului a scăzut sub -10°C..-11°C şi chiar -12°C, abaterea medie fiind de -5..-9°C. Nu s-a înregistrat nici un caz cu temperatura minimă de -30°C.

Acest val de frig a afectat, mai ales, nordul şi nord-estul ţării. La Bălți temperatura minimă a aerului a atins valoarea de -28,4°C. Răcirea masivă respectivă a fost declanşată de intensitatea câmpului anticiclonic rezultat din unirea anticiclonului scandinav cu cel est-european, care a antrenat advecţia aerului rece polar spre teritoriul Republicii Moldova.

Ianuarie 2006.

A fost cea mai rece lună a iernii, situaţie cauzată de influenţa predominantă a anticicloanelor reci, care au luat naştere în aerul arctic. Temperatura medie lunară a constituit în fond 5,5..8,0ºС frig, cu 2,5..3,5°C mai joasă faţă de normă, caz înregistrat în medie o dată în 5 ani.

Deosebit de geroasă a fost a treia decadă a lunii ianuarie, când pe teritoriul Moldovei s-a produs o nouă invazie de aer arctic rece dinspre nord-est, ca rezultat al deplasării anticiclonului format în regiunea Mării Kara, cu temperaturi foarte joase ale aerului.

Temperatura medie pe decadă a constituit în teritoriu 10..14°C frig, fiind mai joasă faţă de normă cu 7..10°C şi posibilă în medie o dată în 10-20 ani. Temperatura minimă a aerului a scăzut până la 23..30°C frig (- 30°C la Soroca), fapt înregistrat în medie o dată în 20-50 de ani.

Februarie 2006.

Temperatura medie lunară a aerului a oscilat pe teritoriul republicii între -1°C şi - 5°C, fiind cu 1,0-1,7°C mai joasă faţă de normă.

Temperatura minimă a aerului a scăzut, în general, până la 16..23°C frig. Izolat în raioanele centrale şi de est ale Moldovei ea a constituit 24..25°C frig, fapt înregistrat în medie o dată în

10-20 de ani.

Ianuarie 2010.

Temperatura medie a aerului pe parcursul lunii ianuarie a fost sub valorile normei cu 1-3°C frig şi a constituit 4-7°C frig, ceea ce se semnalează în medie o dată în 5 ani.

În decada a treia a lunii ianuarie temperatura medie a aerului a fost mai joasă faţă de valorile normei cu 6,5-10,5°C şi a constituit 10-15°C frig, ceea ce în această perioada se semnalează în medie o dată în 10-20 de ani. Temperatura minimală a scăzut până la 21-31°С frig (- 31°C la Bălți), ceea ce se semnalează în medie o dată în 15-30 ani.

Ianuarie 2012.

Vreme foarte rece s-a stabilit în decada a treia a lunii ianuarie. Temperatura medie decadică a aerului a fost în fond cu 3..4°C mai scăzută faţă de normă şi a constituit -6,4..-8,4°C. În perioada 26-31 ianuarie vremea a fost geroasă. Temperatura medie zilnică a aerului în aceste zile a scăzut în teritoriu până la -9,5..-15,7ºС, fiind în fond cu 8..10ºС sub valorile normei, ceea ce în ultimii 20 de ani se semnalează în medie o dată în 3 ani.

Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -20°C (SM Camenca, Codrii), ceea ce se semnalează în medie o dată în 3-5 ani (vezi tabelul nr. 1).

Cele mai joase valori medii zilnice ale temperaturii aerului pe parcursul luni ianuarie pentru perioada instrumentală de observații au oscilat în teritoriu între -20 și -29°C(a. 1963).

Tabelul nr. 1

Temperatura minimă a aerului pentru intervalul 26-31 ianuarie 2012

Februarie 2012.

Valurile de ger din ultima săptămână a lunii ianuarie au continuat și în luna februarie. Foarte reci au fost primele 3 zile ale lunii februarie (vezi tabelul nr.2) Temperatura minimă a aerului a scăzut până la -26°C (SM Briceni), ceea ce se semnalează în medie o dată în 5-10 ani. Temperatura aerului de -25°C a fost înregistrată la stațiile meteorologice: Soroca, Bălți, Rîbnița, Codrii, Bălțata și Tiraspol.

În sudul republicii temperatura minimă a aerului pe 2 februarie a scăzut până la -24°C (SM Ceadîr - Lunga), ceea ce se semnalează în medie o dată în 30 ani.

De asemenea, în aceste zile a fost foarte scăzută și temperatura medie zilnică a aerului. Pe 2 februarie ea a constituit în fond -19,0..-21,5°C (Briceni), fiind cu 15..17°C sub valorile normei.

Tabelul nr.2

     Temperatura minimă a aerului înregistrată în intervalul 1– 3 februarie 2012

În intervalul 07.02 - 18.02, ca urmare a intensificării anticiclonului Est-European, pe teritoriul Republicii Moldova vremea a fost anomal de rece.

În această perioadă temperaturile minime ale aerului noaptea au scăzut semnificativ şi au înregistrat valorile indicate în tabelul nr.3.

Cea mai joasă temperatură medie zilnică a aerului -24,1°C s-a semnalat pe 12 februarie la SM Bălţi, fiind cu 22°C mai scăzută faţă de valorile normei şi se semnalează în luna februarie pentru a doua oară din toată perioada de observaţii instrumentale. Pe parcursul ultimilor 50 de ani așa temperatură medie zilnică a aerului în luna februarie s-a înregistrat pentru prima dată.

Pe 12 februarie 2012 la SM Bălți a fost înregistrată temperatura minimă a aerului de -32,0°С, fiind doar cu 0,1°С mai ridicată față de valorile absolute din această lună pe întreg teritoriul republicii pentru toată perioada de observații instrumentale.

În perioada de iarnă gerurile cu așa intensitate sunt un fenomen destul de rar și se semnalează în Republica Moldova a treia oară: -35,5°С (ianuarie 1963; Brătușeni, r-nul Edineț) și -32,1°С (februarie 1954, Bălți).

Adâncimea de îngheţ a solului pe teritoriul ţării în perioada menționată din anul 2012 a constituit în fond 25-55 cm, ceea ce se semnalează în medie o dată în 2-5 ani.

Izolat în raioanele din nordul şi centrul ţării adâncimea de îngheţ a solului a variat de la 65 cm (SM Făleşti) până la 89 cm (SM Bălţata), ceea ce se semnalează o dată în 10-20 ani.

Pe 13-15 februarie 2012 la SM Dubăsari s-a înregistrat cea mai mare adâncime de îngheţ a solului – 101 cm, ceea ce se semnalează în acest punct a doua oară în ultimii 50 de ani.

Pe parcursul a 60 de ani cele mai mari adâncimi de îngheţ ale solului în sezonul de iarnă au fost înregistrate după cum urmează:

120 cm – în luna februarie 1963 (Leova);

100 cm – în luna februarie 1976 (Dubăsari);

98 cm – în luna martie 1985 (Tiraspol);

96 cm – în luna martie 1969 (Briceni);

88 cm – în luna februarie 1954 (Chişinău)

Tabelul nr. 3

 Temperatura minimă a aerului înregistrată în intervalul 7– 18 februarie 2012

Geruri cu intensitatea de -20ºС și mai joasă în luna februarie pe teritoriul Republicii Moldova se semnalează în medie o dată în 5-10 ani pentru toată perioada de observaţii instrumentale.

Geruri cu intensitatea de -25ºС și mai joasă în luna februarie pentru raioanele din nordul şi centrul ţării se semnalează în medie o dată în 15-30 ani, în cele din sud – o dată în 40-60 ani. Ultima dată în luna februarie ele s-au semnalează în a.1986 (-26,1ºС, Bravicea).

Scăderea temperaturii aerului de pînă la -30ºC și mai joasă în luna februarie s-a înregistrat doar izolat: a. 1929 (-30,5ºС, Chișinău), a. 1937 (-31,5ºС, Chișinău) și a. 1954 (Bălți – -32,1ºС, Bălțata – -30,5ºС, Leova – -31,4ºС).

Temperatura minimă absolută a aerului în luna februarie pentru toată perioada de observaţii instrumentale a constituit în teritoriu -32,1ºC (Bălţi, 20 februarie a. 1954).

Ilie BOIAN, dr., director,

Serviciul Hidrometeorologic de Stat