|
Rezultatele expediției ecologice complexe “PRUT 2011” Cu ocazia Zilei Dunării (29 iunie) în perioada 22-29 iunie 2011 a fost organizată și efectuată o expediție ecologică complexă pe râul Prut, în limitele hotarelor Republicii Moldova, pentru evaluarea stării ecologice reale a bazinului Prutului, luând în considerare efectele inundațiilor catastrofale din vara anului 2008 și 2010. Expediția a inclus specialiști ai Serviciului Hidrometeorologic de Stat a Ministerului Mediului, Inspectoratului Ecologic de Stat, Serviciului Piscicol, Institutului de Ecologie si Geografie al Academiei de Științe a Republicii Moldova ș.a. și a fost finalizată pe data de 29.06.2011 către Ziua Dunării în localitatea Giurgiulești, în prezența tuturor specialiștilor implicați în realizarea acestui eveniment, a reprezentanților instituțiilor subordonate ministerului, a administrației publice locale, presei și mijloacelor de informare în masă.
Foto 1. Lansarea oficială a Expediției
“Prut 2011” la barajul lacului Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Ministerului Mediului și-a propus drept scop, prin intermediul acestei expediții PRUT - 2011, efectuarea unei evaluări ecologo-sanitare complexe a bazinului r. Prut în limitele Republicii Moldova, pe segmentul de la intrarea r. Prut în R. Moldova (Criva) și pâna la ieșirea râului din țara (Giurgiulesti).
Prutul este râu transfrontalier, ce își are
începutul de pe versanții muntelui Goverla, la 15 km sud-vest de s.Vorhota,
pe masivul Carpaților cu păduri Cernogorice (Ukraina). Râul Prut este ultimul
afluent important de stânga al fl.Dunărea, varsându-se la 174 km de la gura
fluviului. Principalii afluenți: din partea dreaptă – r.Liucica (lungimea 42 km), r.Pistînca (lungimea 57 km), r.Rîbnita (lungimea 56 km), r.Ceremos (lungimea 80 km), r.Derelui (lungimea 34 km), râuletele: Baseu, Jijia; pe partea stânga: pârâiașul Turca (lung. 41 km), r.Cerneava (lung. 63 km), r.Beleluia (lung.30 km), râulețul Sovita (lung.39 km), r.Granița Veche (lung.33 km), r.Rînceag (lung.42 km), r.Cerlena (lung. 36km), r.Vilia (lung.50 km), r.Lopatnic (lung. 57 km), r. Racoveț (lung.67 km), r.Ciuhur (lung. 90 km), r.Camenca (lung. 93 km), r.Gîrla Mare (lung.40 km), r.Delia (lung. 30 km), r.Nîrnova (lung. 49 km), r.Gura-Lăpușna (lung.70 km), r.Sarata (lung. 59 km), r.Tigheci (lung. 43 km). Bazinul hidrografic al Prutului are forma de seceră, se întinde de la nord-vest spre sud-est, lungimea axei lui este egală cu 540 km, lățimea medie – 51 km, în cursul inferior al râului se îngustează, spre gura, atingînd 2 km. Conform particularităților fizico-geografice, bazinul râului se împarte în trei sectoare: superior (montan) – de la izvor până la or.Cernăuți, mediu (deluros) – de la or.Cernăuți până la gura r.Jijia, inferior (de câmpie deluroasă) – de la gura r.Jijia până la confluența cu fl. Dunărea. Sectorul mediu și cel inferior se află pe teritoriul Moldovei, iar sectorul superior este situat în limitele Munților Carpați Ucraineni. Albia râului este curată (ea nu este acoperită de plantele acvatice), fundul este neregulat, acoperit cu nisip și prundiș. Adesea se întâlnesc insule si grinduri de nisip, care contribuie la intensificarea amestecului maselor de apă. Adâncimea este de 1-2 m, în porțiunile adânci ale albiei dintre praguri - 4-6 m. Viteza curentului de apă - 0,4-2 m/s. Râul este utilizat pentru alimentarea cu apă potabilă a multor localități, aprovizionarea întreprinderilor industriale comunale, pentru irigarea terenurilor, producerea energiei electrice, pentru piscicultura și navigație. Esența acestei evaluări s-a bazat în special pe prelevarea probelor de apă pe întreg segmentul râului, precum analiza și intercompararea probelor privitor la noile substanțe periculoase si evaluată starea ecologică în acord cu Directiva Cadru a Apei, depistarea surselor de ape menajere și reziduale deversate în râu, evidențierea celor mai poluate sectoare ale râului cu specificarea cauzelor, urmărilor și măsurilor de ameliorare, efectuarea analizelor chimice complexe în condiții de laborator cu specificarea sectoarelor mai poluate și poluanților prioritari existenți, identificarea pagubelor, daunelor și prejudiciilor aduse mediului de torentele de apă și inundațiile menționate, evidențierea surselor de poluare existente, și realizate investigații complexe sub aspect hidrografic, hidrologic, geomorfologic, peisagistic, hidrochimic, hidrobiologic, etc.
Foto 2. Prelevarea mostrelor de apă Au fost prelevate multiple probe de apă în aval și amonte de localități, la confluența cu afluentii râului, în preajma surselor de poluare înregistrate în bazinul râului, efectuate măsurători de debit și nivel al râului, evidențierea pragurilor și locurilor în față, determinarea adâncimilor cu fixarea coordonatelor geografice la toate tipurile de măsurători, descrierea geomorfologică și pesagistică în aria râului, precum și descrise multiple specii de păsări, ce cuibăresc și viețuiesc în bazinul râului. Investigațiile hidrologice au inclus măsurători de nivel, de debit al apei, aluviunilor în suspensie, observații asupra temperaturii apei, etc. Datele hidrologice căpătate după o prelucrare și analiză minuțioasă vor fi incluse în „Anuarul Hidrologic pentru a. 2011” și ,,Cadastrul de Stat al Apelor pentru a.2011", informația cărora este utilizată pentru planificarea și aplicarea măsurilor de prevenire a fenomenelor periculoase și de risc și de ocrotire a mediului înconjurător. Investigațiile privind calitatea apei în bazinul r.Prut s-au realizat prin colectarea probelor de apă în 14 secțiuni ale r.Prut și în gura de vărsare a principalilor afluenți ai săi, care, ulterior, în condiții de laborator au fost supuse investigațiilor după 49 indicatori de calitate, specificați în câteva grupe generale: parametrii fizico-chimici, elementele biogene, poluanții specifici, elementele hidrobiologice, metalele grele și poluanții organici persistenți (POPs) În urma analizelor detaliate efectuate în laboratoarele Directiei de Monitoring al Calității Mediului a Serviciului Hidrometeorologic de Stat putem observa o concentrație mai mare a poluanților în aval de orașele mari care nu dispun de stații de purificare a apelor reziduale și la confluența cu afluenții râului.
Fig.3. Variația concentrației nitriților în r. Prut, de la Criva pâna la Giurgiulești
Conform concentrațiilor de nitriți observăm o înrăutățire a calității apei râului în aval de or. Leova, concentrația maximă înregistrând valoarea de 0,036 mg/l (1,7 CMA) (fig.3) ceea ce ne evidențiaza înca o dată impactul lipsei stațiilor de epurare a apelor reziduale asupra calității apei r.Prut. Insuficiența de O2 nu a fost înregistrată, valoarea minimă atingând valoarea de 6,15 mgO2/l în secțiunea s. Giurgiulești (fig.4).
Fig.4. Variația concentrației oxigenului dizolvat în r. Prut, de la Criva pâna la Giurgiulești
Fig.5. Variația concentrației produselor petroliere în r. Prut, de la Criva pâna la Giurgiulești
Conform rezultatelor analizelor efectuate și
reprezentate grafic în fig.5 putem observa că în toate probele prelevate cu
excepția celei din s. Sculeni și a celei prelevate din baz.Costești s-au
înregistrat depășiri ale Concentrațiilor Maxime Admisibile (CMA) pentru
produse petroliere. Cea mai înaltă concentrație a fost înregistrată în
probele de apă colectate în apropiere de s. Șireuti și s. Braniște, atingând
valoarea de 0,13 mg/l (2,6 CMA). În urma estimărilor făcute de specialiștii calificați ai Serviciului Hidrometeorologic de Stat putem concluziona că în componența apei r. Prut predomina poluanții de origine organică proveniți din deversarea apelor reziduale din orașe sau din dejecțiile animaliere aduse în râu de către afluenți. Calitatea necorespunzatoare a apelor curgătoare pe anumite sectoare se datorează poluării cu ape menajere și industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitării deșeurilor industriale si menajere neconforme, neaplicării codului bunelor practici agricole și poluării istorice. Din sinteza datelor obținute în urma analizelor probelor prelevate pe parcursul expediției putem evidenția o tendință a schimbării calității apei r. Prut în spațiu. Pe tot cursul său pe teritoriul Moldovei observăm o creștere a concentrațiilor pe măsura înaintării râului de la Nord la Sud. În probele prelevate în cadrul expediției, au fost înregistrate cantități restante de pesticide pentru DDT, DDE, DDD, HCH-α, β, γ mai mici ca limita minimă de detecție în mai toate secțiunile monitorizate.
Fig. 6. Finalizarea expediției “Prut 2011” în s. Giurgiulești
Suplimentar, va fi conștientizată populația și administrația localităților amplasate în bazinul râului cu necesitatea protecției și utilizării raționale a apelor de suprafață, precum și familiarizarea cu cele mai atractive și inedite peisaje naturale din lunca acestor râuri, care pot servi ca factor recreativ și de asanare a sănătății omului și o bună perspectivă în dezvoltarea turismului ecologic.
Ilie Boian, Directorul Serviciului Hidrometeorologic de Stat
Ex: Gîlca G. - Șeful Directiei Monitoring al SHS Coordonatorul expeditiei ecologice „PRUT 2011”
|
