Rezultatele expediţiei ecologice complexe “Nistru 2011”

Cu ocazia Zilei Nistrului (29 mai) în perioada 24-29 mai 2011 a fost organizată şi efectuată o expediţie ecologică complexă pe fluviul Nistru, în limitele hotarelor Republicii Moldova, pentru evaluarea stării ecologice reale a bazinului Nistrului, luînd în considerare efectele inundaţiilor catastrofale din vara anului 2010.

Expediţia a inclus specialişti ai Serviciului Hidrometeorologic de Stat a Ministerului Mediului, Inspectoratului Ecologic de Stat, Serviciului Piscicol, Institutului de Ecologie şi Geografie al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova

Foto 1.  Lansarea oficială a Expediţiei “Nistru 2011” la Vadul lui Vodă şi mesajul de salut şi binecuvîntarea membrilor expediţiei din partea Ministrului Mediului – Gheorghe Şalaru

ş.a. şi a fost finalizată pe data de 29.05.2011 către Ziua Nistrului în localitatea  Tudora, Ştefan Vodă, în prezenţa tuturor specialiştilor implicaţi în realizarea acestui eveniment, a reprezentanţilor instituţiilor subordonate ministerului, a administraţiei publice locale, presei şi mijloacelor de informare în masă.

Foto 2. Primele observaţii vizuale a unei surpări de mal, efectuate  de membrii  expediţiei  “Nistru 2011”  în prezenţa Dlui  Ministru - Gheorghe Şalaru.

Serviciul Hidrometeorologic de Stat al Ministerului Mediului şi-a propus drept scop, prin intermediul acestei expediţii NISTRU - 2011, efectuarea unei evaluări ecologo-sanitare complexe a bazinului r. Nistru în limitele Republicii Moldova, pe segmentul de la intrarea r. Nistru în R. Moldova (Naslavcea) şi pînă la ieşirea  rîului din ţară (Palanca).

Rîul Nistru îşi i-a începutul în partea de nord a munţilor Carpaţi, din izvorul din nord – vestul pantei muntelui Rozluci, din preajma satului Volcie şi se revarsă prin limanul Nistrului în Marea Neagră, la 35 km spre sud – vest de oraşul Odesa. Lungimea rîului este de 1362 km, iar suprafaţa bazinului hidrografic este de 72100 km². Cota de altitudine a izvorului constituie 870 m, gura - 1,0 m, căderea totală a rîului alcătuieşte 759 m, media unghiului de înclinare a suprafeţei este de 1,78 %, maxima - 39,0 % (la al 4-lea km de la izvor),  minima – 0,1% la gura de vărsare.

Bazinul Nistrului este situat pe teritoriul a două ţări: Ucraina şi Moldova, avînd o formă ovală alungită cu strangulaţie, la intrare pe teritoriul Republicii Moldova, pe care îl străbate pe o lungime de 700 km, lăţimea medie fiind de 120 km.

Adâncimea pe grindurile de nisip este de 0,5-1,5 m, iar pe întinderile de apă  între insule -0-2,5 m, cea maximală ajungând la 7,7 m. Viteza cursului rîului variază în limitele 0,3-0,7 m/sec, iar între insule  pînă la 2,0-2,5 m/sec.

Albia rîului e deschisă, în unele locuri acoperită de arbori, iar malurile cursului inferior sunt acoperite cu vegetaţie. Patul albiei, în mare parte e pietros - pietrişul şi prundişul nimerind în r.Nistru din afluenţii Carpatici, iar mai la sud nisipo-mîlos, în locul de scurgere în liman este argilo - nisipos cu un strat semnificativ de mîl. Malurile sunt abrupte, cu altitudinea de 3-6 m, argiloase şi nisipoase cu plage nisipoase şi de prundiş, acoperite cu iarbă, arbori şi arbuşti, în regiunea predeltaică – fiind joase, line, acoperite cu rogoz, stuf şi pe alocuri cu arbuşti.

Esenţa acestei evaluări s-a bazat în special pe prelevarea probelor de apă pe întreg segmentul rîului, precum analiza şi intercompararea  probelor privitor la noile substanţe periculoase şi evaluată starea ecologică în acord cu Directiva Cadru a Apei, depistarea surselor de ape menajere şi reziduale deversate în rîu, evidenţierea celor mai poluate sectoare ale rîului cu specificarea cauzelor, urmărilor şi măsurilor de ameliorare, efectuarea analizelor chimice complexe în condiţii de laborator cu specificarea sectoarelor mai poluate şi poluanţilor prioritari existenţi, identificarea pagubelor, daunelor şi  prejudiciilor aduse mediului de torentele de apă şi inundaţiile menţionate, evidenţierea surselor de poluare existente şi realizate investigaţii complexe sub aspect hidrografic, hidrologic, geomorfologic, peisagistic, hidrochimic, hidrobiologic, etc.

Foto 3. Intrarea r. Nistru în Moldova la Naslavcea şi iniţierea observaţiilor

Au fost prelevate multiple probe de apă  în aval şi amonte de localităţi, la confluenţă cu afluenţii rîului, în preajma surselor de poluare înregistrate în bazinul rîului, efectuate măsurători de debit şi nivel al rîului, evidenţierea pragurilor şi locurilor în faţă, determinarea adîncimilor cu fixarea coordonatelor geografice la toate tipurile de măsurători, descrierea geomorfologică şi pesagistică în aria rîului, precum şi descrise multiple specii de păsări, ce cuibăresc şi vieţuiesc în bazinul rîului.

Rîul a fost împarţit prealabil în sectoare în dependenţă de complexitatea observaţiilor, în dependenţă de accesul la rîu, în dependenţă de gradul de navigaţie a rîului, în dependenţă de gradul de securitate pe sectoarele Bender – Tiraspol, care nu au fost supuse investigaţiilor din motive de acces interzis din partea administraţiei de la Tiraspol:

1.      Naslavcea – Otaci

2.      Otaci - Soroca

3.      Soroca – Rezina

4.      Rezina – Dubăsari

5.      Dubăsari – Gura Bîcului

6.      Talmaza – Tudora

Sectorul de rîu Naslavcea – Otaci – Soroca a fost supus investigaţiilor doar de pe malul rîului de către toate echipele mobile, din cauza nivelului redus al apei, multitudinea de praguri şi locuri în faţă, care făceau  inaccesibile lansarea cuterului şi şalupei cu motor pe apă şi menţinerea la nivel înalt a securităţii membrilor expediţiei. Acest sector de rîu a fost la fel de bine investigat ca şi sectoarele din aval în conformitate cu programul expediţiei, cu poziţionarea coordonatelor geografice şi prelevările respective de probe. Pe acest sector au fost prelevate  4 probe complexe privind hidrochimia şi hidrobiologia apei şi executate toate analizele în timp real cu echipament mobil direct în teritoriu.

Foto 4. Primele  prelevări de probe şi observaţii  hidrobiologice la Naslavcea

Investigaţiile hidrologice au inclus măsurători de nivel, de debit al apei, aluviunilor în suspensie, observaţii asupra temperaturii apei, etc. Datele hidrologice căpătate după o prelucrare şi analiză minuţioasă vor fi incluse în „Anuarul Hidrologic pentru a. 2011”şi ,,Cadastrul de Stat al Apelor pentru a.2011", informaţia cărora este utilizată pentru planificarea şi aplicarea măsurilor de prevenire a fenomenelor periculoase, de risc şi de ocrotire a mediului înconjurător.

Foto 5. Prelevarea probelor de sedimente de la mal şi din mijlocul rîului

Investigaţiile privind calitatea apei în bazinul r.Nistru s-au realizat prin colectarea probelor de apă în 14 secţiuni ale r.Nistru şi în gura de vărsare a principalilor afluenţi ai săi, care, ulterior, în condiţii de laborator au fost supuse investigaţiilor după 49 indicatori de calitate, specificaţi în cîteva grupe generale: parametrii fizico-chimici, elementele biogene, poluanţii specifici, elementele hidrobiologice, metalele grele şi poluanţii organici persistenţi (POPs).

În urma analizelor detaliate efectuate în laboratoarele Direcţiei de Monitoring al Calităţii Mediului a Serviciului Hidrometeorologic de Stat putem observa o concentraţie mai mare a poluanţilor în aval de oraşele mari care nu dispun de staţii de purificare a apelor reziduale şi la confluenţa cu afluenţii rîului.

ig.6. Variaţia concentraţiei nitriţilor în r. Nistru, de la Naslavcea pînă la Palanca

Conform concentraţiilor de nitriţi observăm o înrăutăţire a calităţii apei rîului în aval de gura de vărsare a rîului Bîc, ceea ce ne evidenţiază încă o dată impactul rîului Bîc asupra calităţii apei r.Nistrului. Concentraţia maximă a nitriţilor a fost înregistrată în proba de apă colectată în apropierea com. Talmaza, înregistrînd valoarea de 0,054 mg/l (2,7 CMA) (fig.6). 

Insuficienţă de O₂ nu a fost înregistrată, cu excepţia probei colectate în aval de gura de vărsare a rîului Bîc unde s-a înregistrat poluare înaltă (PÎ) cu valoare de 2,64 mgO₂/l (fig.7).

Fig.7. Variaţia concentraţiei oxigenului dizolvat în r. Nistru, de la Naslavcea pînă la Palanca

Fig.8. Variaţia concentraţiei fenolilor  în r. Nistru, de la Naslavcea pînă la Palanca

Conform rezultatelor analizelor efectuate şi reprezentate grafic în fig.8 putem observa mai multe depăşiri ale Concentraţiilor Maxime Admisibile (CMA) pentru fenoli. Cea mai înaltă concentraţie a fost înregistrată în proba de apă colectată în apropiere de comuna Talmaza, atingînd valoarea de 0,004 mg/l (4,0 CMA).

Concentraţia pentru produse petroliere s-a încadrat în limitele 0,03 mg/l (0,6 CMA) secţiunile (or. Bender, or. Rîbniţa, s. Naslavcea) – 0,10 mg/l (2,0 CMA) în or. Soroca, în aval şi în aval de gura de vărsare a r. Bîc.

Pentru detergenţi anioni-activi a fost înregistrată o singură depăşire a CMA la nivelul 0,11 mg/l (1,1 CMA) în proba colectată în secţiunea de monitoring or. Vadul lui Vodă.

Pentru compuşii cuprului au fost înregistrate 2 depăşiri ale CMA, maxima înregistrînd 0,011 mg/l (11,0 CMA) în s. Naslavcea, de asemenea au fost depistate 2 depăşiri ale CMA pentru ioni de amoniu: în or. Vadul lui Vodă  cu valoarea de 0,53 mg/l (1,4 CMA) şi în aval de gura Bîcului atingînd valoarea de 24,80 mg/l (63,6 CMA).

Observăm o poluare mai pronunţată în proba colectată din aval de gura r. Bîc din cauza prelevării probei la o distanţă de numai 100 de metri unde apa Bîcului încă nu s-a amestecat complet cu apa Nistrului, dar asta ne permite să atragem atenţia încă o dată la problema gravă a r. Bîc.

În urma estimărilor făcute de specialiştii calificaţi ai Serviciului Hidrometeorologic de Stat putem concluziona că în componenţa apei r. Nistru predomină poluanţii de origine organică proveniţi din deversarea apelor reziduale din oraşe sau din dejecţiile animaliere aduse în rîu de către afluenţii săi din satele riverane.

În r. Nistru componenţa cantitativă a bacterioplanctonului s-a încadrat în limitele 0,25-2,14 mln.cel./ml, numărul bacteriilor saprofite s-a schimbat în limitele 2,5 – 22,0 mii cel./ml., valoarea maximă a acestor indici a fost depistată în  apropierea s.Naslavcea. Raportul minim al cantităţii totale a microflorei către numărul de saprofite  (a : b=88,00) s-a observat în  aval de com. Talmaza. Rîul a fost mai puţin poluat în Bazinul Dubăsari  şi  la confluenţa cu r. Răut (clasa II), iar în  apropierea s.Naslavcea, s. Gura-Bîcului, s. Palanca, la confluenţa cu r. Bîc, în aval de s. Olăneşti apa rîului a fost supusă unei poluări mai intense (clasa IV).  În medie cantitatea totală a bacteriilor a alcătuit 1,12 mln.cel/ml (clasa III  de calitate), numărul bacteriilor saprofite –11,42 mii cel./ml (clasa IV de calitate). Calitatea apei r. Nistru  corespunde clasei a III-a - apa   „moderat poluată”.

Pe tot parcursul rîului Nistru au fost prelevate 13 probe de fitoplancton, în care au fost depistaţi reprezentanţii tuturor grupelor algale de bază. Reprezentanţii algelor cianofite au fost depistaţi în toate probele în număr neînsemnat, cu excepţia secţiunii în aval de r.Bîc, unde betamezosaprobul Aphanizomenon flos – aquae a constituit 0,12 mii.cel.ml. Baza dezvoltării numerice, a fost constituită din algele diatomee cu un indice larg al saprobităţii de la oligobetamezosaprobul Cymbella tumida, Fragillaria capucina şi altele în cursul superior al rîului pînă la betaalfamezosaprobul Cymatopleura  solea şi alfamezosaprobul Navicula rhynchocephala şi Nitzschia acicularis în cursul inferior. Numărul total maxim al fitoplanctonului a fost atins în cursul inferior al rîului în regiunea com.Talmaza, cu 1,34 mii cel.ml, iar 76,1% din numarul total au revenit algelor diatomee. Algele euglonofite şi clorofite se întîlneau în număr neînsemnat. Indicele saprobic a oscilat de la 1,73 în cursul inferior pînă la 2,23 în secţiunea s.Vadul-lui-Vodă, iar în medie a alcătuit 1,99 ce  corespunde clasei a III-a a calităţii apei.  

Fig. 9  Conţinutul metalelor grele în sedimente acvatice

Pe parcursul expediţiei au fost prelevate 4 probe de sedimente iar conform analizelor efectuate în cadrul laboratorului se observă un conţinut mai ridicat pentru zinc - 60,7 mg/kg, în proba colectată din baz. Dubăsari, or. Dubăsari. În celelalte 3 probe analizate conţinutul de zinc este aproximativ la acelaşi nivel. Conţinutul de cupru şi plumb în secţiunile monitorizate înregistrează doar unele devieri uşoare, cele mai înalte concentraţii au fost înregistrate în proba colectată din r. Nistru, secţiunea s. Olăneşti cu maxima 16,6 mg/kg  pentru cupru şi 9,2 mg/kg pentru plumb.

Fig.  10  Conţinutul sumei DDT în sedimentele acvatice

În urma analizelor datelor, observăm că conţinutul sumei DDT în sedimente este neînsemnat, concentraţia maxima atingînd valoarea de 0,051 mg/kg în s.Olăneşti.

Tendinţa schimbării calităţii apei r. Nistru în spaţiu şi în timp

Calitatea necorespunzătoare a apelor curgatoare pe anumite sectoare se datorează poluării cu ape menajere şi industriale neepurate sau insuficient epurate, depozitării deşeurilor industriale şi menajere neconforme, neaplicării codului bunelor practici agricole şi poluării istorice. Din sinteza datelor obţinute în urma analizelor probelor prelevate pe parcursul expediţiei putem evidenţia o tendinţă a schimbării calităţii apei r. Nistru în spaţiu. Pe tot cursul său pe teritoriul Moldovei îl putem împărţi în 2 părţi:  

· În partea superioara a rîului, de la Naslavcea pînă la Dubăsari, apa este mai curată conform tuturor parametrilor hidrochimici şi hidrobiologici. Au fost depistate mai puţine cazuri de depăşire a Concentraţiilor Maxime Admisibile (CMA), cu excepţii minore. Una dintre cauzele păstrării calităţii apei constante în timp este lipsa afluenţilor mari în această parte a rîului. O altă cauză ar fi lipsa oraşelor mari care varsă apele reziduale nepurificate în r. Nistru. Unele salturi ale concetraţiilor poluanţilor le putem observa doar în preajma or. Soroca care nu dispune de o staţie de purificare a apelor menajere.

· În partea inferioară a cursului r.Nistru, începînd de la or. Vadul lui Vodă şi pînă la s. Palanca, se dezvăluie un tablou mai trist al calităţii apelor. Cauzele principale ale poluării mai pronunţate în această parte a rîului sînt: vărsarea afluenţilor care aduc cu sine apele reziduale ale oraşelor mari cum sunt mun.Chişinău prin care trece r. Bîc – cel mai poluat rîu din ţară, mun. Bălţi care este spălat de apele Răutului şi nu tocmai cel mai curat rîu Botna. La toate acestea mai putem adăuga lipsa staţiei de epurare la Criuleni şi în alte oraşe inclusiv cele de pe malul stîng al Nistrului. (fig. 6,7,8)

În probele prelevate în cadrul expediţiei, au fost înregistrate cantităţi restante de pesticide pentru DDT, DDE, DDD, HCH-α, β, γ mai mici ca limita minimă de detecţie în mai toate secţiunile monitorizate.

Investigaţiile geomorfologice.

Pe teritoriul Republicii Moldova, în lunca Nistrului, mai cu seamă teritoriile cercetate în cadrul Expediţiei Ecologice s-a înregistrat faptul că toate formele de relief existente sunt ocupate în proporţie de peste 50% de terenurile agricole şi 12% de suprafeţele împădurite.

Fig. 11. Proces de surpare-prăbuşire din preajma carierei de la Cosăuţi.

Fig. 12. Mal abrupt din preajma carierei Cosăuţi spre or. Soroca.

Astfel, în partea de nord, de unde au pornit prelevările de probe, malul rîului este reprezentat de versanţi aproape verticali şi abrupţi, pe alocuri foarte abrupţi. Versanţii sunt acoperiţi de păduri de foioase cu subarboret. Spre Soroca, versanţii continuă să se menţină abrubţi, pe alocuri ieşirea la rîu fiind imposibilă (fig. 11-12).

Aici foarte bine se observă procesul de alunecare şi surpare. Mai ales în împrejurimile carierei de la Cosăuţi, unde relieful este foarte fragmentat. Datorită faptului că înclinarea pantelor favorizează scurgerea de pe versanţi, tot materialul erodat prin intermediul apei este transportat pe malul rîului şi se depune sub formă de aluviuni, în urma acestor depuneri are loc poluarea apei rîului, îngreunarea navigaţiei lui, pe unele sectoare sunt posibile înnămoliri. Tot cu aceste aluviuni sunt transportate substanţe poluante de pe terenurile agricole şi gunoiştile aflate în apropierea malurilor, astfel provocînd degradarea rîului şi a teritoriilor adiacente.

Punctele de observare care au fost luate în consideraţie corespund cu punctele de prelevare a probelor de către specialiştii de la Serviciul Hidrometeorologic de Stat, care la rîndul lor au fost specificate în conformitate cu traseul pe care l-a respectat întreaga expediţie (fig. 14).

Astfel pe tot teritoriul cercetat în cadrul expediţiei au fost înregistrate şi luate sub observare următoarele procese geomorfologice: alunecările de teren, ravenele, procesul de surpare-prăbuşire, procesul de rostogolire, procese carstice.

Aceste procese sunt repartizate în conformitate cu factorii ce le favorizează şi sunt mai frecvente în sectorul Nistrului pînă la confluenţa cu rîul Botna.

Fig. 13.  Finalizarea expediţiei “Nistru 2011”  în s. Tudora şi pregătirea membrilor expediţiei şi echipamentului pentru deplasare spre Chişinău

Fig. 14. Reprezentarea cartografică a traseului expediţiei  şi locaţiilor de prelevare a probelor.

În cursul său inferior, în aval de oraşul Dubăsari, Nistrul intră în şesul Mării Negre. Deşi viteza de scurgere a apei este mică, albia rîului meandrează, formînd pe alocuri coturi cu schimbări bruşte al direcţiei de curgere (Delacău şi Şerpeni). În aval de Tighina, în apropiere de Copanca, Leontea, Talmaza, rîul formează o mulţime de braţe, dintre care se evidenţiază braţul Turunciuc, prin care se scurge practic o treime din apa fluviului. Afluenţii principali de dreapta din cursul inferior al Nistrului sunt Răutul, Ichelul, Bîcul, Botna şi Comarovca Mare, Cuciurgan, Taşlîc – din stînga.

Suplimentar, va fi conştientizată populaţia şi administraţia localităţilor amplasate în bazinul rîului cu necesitatea protecţiei şi utilizării raţionale a apelor de suprafaţă, precum şi familiarizarea cu cele mai atractive şi inedite peisaje naturale din lunca Nistrului, care pot servi ca factor recreativ şi de asanare a sănătăţii omului şi o bună perspectivă în dezvoltarea turismului ecologic.

Ilie Boian, Directorul  Serviciului Hidrometeorologic de Stat      

Ex: Gîlca G. - Șeful Directiei Monitoring al SHS

  Coordonatorul expeditiei ecologice „NISTRU 2011”