|
RISCUL VALURILOR DE CĂLDURĂ ȘI SINGULARITĂȚILOR TERMICE POZITIVE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Aspecte generale. Gradul diferenţiat de încălzire,fie prin radiaţie solară directă, fie printr-un transfer de aer cald tropical (continental sau maritim ) constituie principala cauză în geneza, modul de manifestare şi de diferenţiere teritorială a riscurilor climatice de vară. La polul opus al valurilor de frig şi singularităţilor termice negative generate de advecţia aerului polar se situează valurile de caldură şi singularităţile termice pozitive, generate de advecţiile aerului tropical. Moldova, fiind situată în zona climei temperate şi într-o arie continentală cu multiple influenţe climatice, asupra ei se deplasează valuri de călduri tropicale care determină abateri pozitive mari ale temperaturii aerului faţă de normală, uneori cu valoare de unicat sau de record climatic. Ele sunt rezultatul marilor variaţii neperiodice ale climei și de aceea, apar izolate, singulare, de unde şi denumirea de singularităţi termice pozitive. Asemenea situaţii extreme de încălziri care au avut repercusiuni asupra mediului înconjurător şi activităţilor socio-economice au făcut obiectul numeroaselor consemnări de-a lungul timpului în diverse publicaţii cum sunt: Cronica lui Grigore Ureche, Letopiseţul ţării Moldovei; Descriptio Moldaviae (Cap. II) de D. Cantemir (1673 - 1723 ), sau în multe alte lucrări. Date certe, obiective se găsesc după 1844, când la Chişinău se fac primele observaţii meteorologice instrumentale. Analiza şirurilor statistice de date cu o durată mai mare, sau mai mică de un secol, ne-a permis evidenţierea singularităţilor termice pozitive, cele mai semnificative, cu cele mai evidente consecinţe de riscuri climatice. Singularităţi termice pozitive sunt expresia valurilor de caldură, respective advecţiilor de aer cald tropical continental (sau a aerului cald tropical maritim ajuns peste Moldova deja continentalizat şi lipsit de precipitaţii), generate de anticiclonii continentali care se dezvoltă în sud - estul Europei, pe teritoriul Asiei de sud-vest, în bazinul Mării Negre, Peninsula Balcanică, în nord-vestul continentului african etc. Uneori, asemenea singularităţi termice pozitive sunt determinate de masele de aer fierbinte tropical antrenate la periferia ciclonilor oceanici care se extind peste Europa Centrală şi de Est; alteori, masele de aer din sud sunt antrenate de depresiunile barice cu caracter retrograd care acoperă sudul Moldovei. În condiţiile persistenţei formaţiunilor barice anticiclonale, se intensifică procesele locale de insolaţie, care participă, alături de advecţiile aerului tropical, la creşterea gradului de încălzire şi de uscăciune, accentuând valoarea singularităţilor termice pozitive. În literatura de specialitate se găsesc numeroase referiri asupra celor mai puternice încălziri, consemnate, adesea, sub forma temperaturilor maxime absolute(şi nu numai), ca şi referiri asupra consecinţelor acestora. După temperaturile medii ale lunilor cele mai calde (iulie si august), cele mai intense încălziri sunt cele ≥25°C; după temperaturile maxime absolute (lunare, sau anuale), sunt cele care au depăşit 30C (zile tropicale) şi chiar mai mult ( ≥33°C, zile caniculare), iar dupa temperaturile minime nocturne, cele de ≥20°C (nopţi tropicale). În ultimul secol, în Moldova, au existat numeroase situaţii în care temperaturile maxime absolute au depăşit 30°C în lunile cele mai calde ale anului (iulie, august) și chiar din mai pînă în septembrie. Dar nu orice zi tropicală poate fi expresia unor încălziri accentuate. Aceasta depinde de persistenţa masei de aer anticiclonal care determină frecvenţa zilelor tropicale şi frecvenţa proceselor de încălzire. Pentru problema studiată au fost luate în considerare numai temperaturile maxime absolute ≥ 35,0 °C de la staţii pe întreaga perioadă de observaţii (la unele de peste un secol), pe care le-am numit, încălziri masive (sau caniculare).
Frecvenţa încălzirilor masive Cele mai puternice încălziri masive din ultimul secol s-au produs în: 1924, 1938, 1946, 1951, 1954, 1988, 1994, 1996, 1998, 2000, 2003, 2007. În acest interval de mai bine de un secol, s-au înregistrat 392 cazuri cu t ≥ 35,0 °C (tab.1).
Tabelul 1 Frecvenţa încălzirilor masive din ultimul secol în R. Moldova, după temperaturile maxime absolute ≥35,0 °C, pe grupe de valori
Din tab.1 se constată că, cea mai mare pondere, 48,97% revine grupei I cu valorile cele mai mici, de 35,0-35,9 °C. Acestea caracterizează încălzirile masive care au cuprins cea mai mare arie şi ca urmare, temperaturile respective s-au înregistrat la mai multe staţii. Cu cât valorile cresc, arealul afectat de încălzirile masive se reduce simţitor, fapt evidenţiat de frecvenţa cazurilor cu temperaturi de 39,0 - 39,9 °C, care deţin 2,04%. Din tabel se mai poate constata că din totalul cazurilor de încălziri masive (392), cele mai multe valori (181) s-au produs în luna august, când persistenţa timpului anticiclonal este mai mare, deci şi procesele de insolaţie sunt mai intense, iar uscăciunea aerului, mai mare şi nu în iulie (157 cazuri), luna cea mai caldă a anului. Acest lucru arată dependenţa încălzirilor masive de advecţiile accidentale ale aerului cald, de valurile de călduri tropicale; pe de altă parte, uscăciunea solului din lunile premergătoare avantajează procesele de încălzire (tab. 2).
Tabelul 2. Numărul cazurilor cu t ≥ 35,0 °C în lunile semestrului cald.
Încalziri masive. Studiu de caz Încalzirea masivă din iulie 1994. În ultimul deceniu al secolului trecut, un val de caldură s-a produs la sfârşitul lunii iunie şi începutul lunii iulie 1994, când temperatura maximă a depăşit 30°C pe întreg teritoriul ţării. Intensitatea maximă a acestei încalziri a fost în sudul și sud - estul ţării unde valorile maxime ale temperaturii aerului au depăşit 33..35°C, ajungând la 38°C în Comrat pe 20 iulie. Canicula a fost provocată de o masă de aer excesiv de uscată de origine nord-africană, care a acţionat în sudul și centrul Europei. Încalzirea masivă din perioada 21 iulie - 4 august 1998. În majoritatea zilelor din cea de-a treia decadă a lunii iulie 1998, pe teritoriul R. Moldova s-a semnalat vreme foarte călduroasă, precum și uscată. Temperaturile medii zilnice ale aerului au atins valori de 25 - 28°C, cu 3 - 5°C mai mult decât media zilnică multianuală. Din tot intervalul menţionat (21.VII. - 4. VIII. 1998), perioada cu temperaturi maxime ale aerului a fost pe 4 august: ca exemplu temperatura maximă a fost cuprinsă între 33,0 şi 38,1°C (Briceni, 33,1°C ; Bălţi, 36,7°C ; Corneşti, 34,6 °C; Comrat, 38,1°C ; Cahul, 36,5°C), iar media zilnică a fost de 27 - 31 °C (Bălţi, 27,4°C ; Chişinău, 30,3°C ; Comrat, 30,9°C). Astfel temperatura maximă absolută înregistrată în partea de sud a republicii (Comrat, 38,1°C) a fost doar cu 3,4°C mai mică decât maxima absolută înregistrată pe teritoriul R. Moldova (41,5 °C), valoare care se înregistrează o dată la 20 de ani. De menţionat faptul că, din punct de vedere sinoptic, în această perioadă în partea de sud a Europei de Vest, Centrală şi de Est, s-a instalat maximul anticiclonal Azoric (cu o presiune atmosferică în centrul său de 1015-1020 mb). Traiectoria de deplasare a cicloanelor spre est trecea prin partea de nord a Europei. Dar aceşti cicloni au avut mai multe depresiuni barice de mici dimensiuni, care au făcut imposibilă advecţia maselor de aer mai rece spre regiunile centrale şi de sud ale Europei. Încalzirea masivă din perioada mai – august2007. În perioada mai – iulie 2007 temperatura medie a aerului în teritoriu a fost de 21 – 23°C, fiind cu 3 – 4°C mai ridicată faţă de normă (record). Numărul de zile cu temperaturi maximale ≥30°C a constituit în teritoriu 36 – 45 zile, întrecând norma de 3 ori, iar numărul de zile cu temperaturi maximale ≥35°C, respectiv 10-12 zile. Astfel abaterea de la normă a fost depăşită de 10-12 ori. Pe 21 iulie a fost înregistrată temperatura maximă - record a aerului, egală cu 41,5°C (Staţia meteorologică Camenca). În luna mai vremea a fost în general foarte caldă, cu insuficienţă de precipitaţii. Temperatura medie lunară a aerului a depăşit valorile normei cu 2,0-3,5°C, constituind 17,5-19,5°C căldură, ce se înregistrează în medie o dată în 10-15 ani. În a treia decadă a lunii s-a menţinut vreme anomal de fierbinte. Temperatura medie a aerului pe decadă a oscilat în Moldova între 22,5 şi 25,1°C căldură, depăşind norma cu 5,6-8,5°C, situaţie înregistrată pentru prima dată în perioada de observaţii instrumentale. Temperatura maximă a aerului în republică s-a ridicat pînă la 32-36°C căldură, valori care au atins maximul absolut pentru luna mai din întreaga perioadă de observaţii la SM Dubăsari, SM Camenca, SM Bravicea şi SM Corneşti, iar la SM Rîbniţa şi SM Făleşti a depăşit această valoare cu 0,5-1,0°C. Vara a fost caracterizată prin perioade cu arşiţă. Temperatura medie a aerului pe sezon a avut valori de 21,0-24,7°C căldură, cu 2,4-3,8°C mai ridicată decât norma, astfel înregistrându-se pentru prima dată în toată perioada de observaţii pe o mare parte a teritoriului ţării. Numărul de zile cu temperatura aerului ≥30°C a constituit în general 45-60 zile, de 3-4 ori mai mult faţă de normă. De asemenea, numărul de zile cu temperaturi de peste 35°C a fost mare – 15-22 zile, înregistrându-se pentru prima dată în toată perioada de observaţii. Pe parcursul lunii iunie în Moldova s-a semnalat vreme foarte caldă, cu precipitaţii. Temperatura medie lunară a aerului a depăşit norma cu 2,5-4,0°C şi a constituit 20,0-24,0°C căldură, fapt ce s-a semnalat pentru prima dată în perioada de observaţii pe cea mai mare parte a teritoriului ţării. Pe 26 iunie în Moldova s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură a aerului în iunie pentru toată perioada de observaţii meteorologice – 39,5°C căldură(SM Făleşti), cu 1,5°C mai înaltă decît valoarea înregistrată anterior. În restul regiunilor temperatura maximă a aerului a avut valori cuprinse între 33 şi 38°C, valori izolat înregistrate de asemenea pentru prima dată în perioada de observaţii. În luna iulie în Moldova s-au semnalat temperaturi foarte înalte şi vreme în general uscată. Temperatura medie lunară a aerului a fost mai ridicată decât media multianuală cu 4-5°C şi a constituit 24,0-26,0°C, ce se semnalează pentru prima dată în istoria observaţiilor meteorologice. Pe 21 iulie în Moldova s-a înregistrat cea mai înaltă temperatură în sezonul de vară pentru toată perioada de observaţii – 41,5°C (SM Camenca). În restul teritoriului temperatura maximă a avut valori de 38,5-41,0°C căldură, valori care izolat se atestă pentru prima dată în întreaga perioadă de observaţii. Numărul de zile cu temperatura aerului mai înaltă de 30°C a constituit în iulie 13-25 de zile, depăşind norma de 2,5-4 ori. Numărul de zile cu temperaturi mai înalte de 35°C a fost de 7-12 zile, întâlnit pentru prima dată în toată perioada de observaţii instrumentale. În luna august pe teritoriul ţării s-a menţinut vreme îndeosebi foarte caldă, cu precipitaţii. Temperatura medie a aerului pentru această lună a fost de 21,0-24,5°C căldură sau cu 2,0-3,5°C mai ridicată decât norma, fapt semnalat pe teritoriul Moldovei în medie o dată în 10-20 de ani. Temperatura maximă a aerului a crescut pînă la 37- 40,5°C căldură, ce se înregistrează izolat pentru prima dată în toată perioada de observaţii. Acest regim termic înalt a fost în continuare determinat de aerul fierbinte venit din nordul Africii. În concluzie, putem spune că în ultimele două decenii se observă tot mai mult o extindere a temperaturilor ≥30 şi 35°C căldură, fiind o consecinţă posibilă a încălzirii globale a climei. Măsuri de precauţie În perioadele cu vreme caniculară se recomandă consumarea unei cantităţi mai mari de lichide, reducerea la minim a expunerii la soare în orele amiezii, iar în caz de necesitate – utilizarea mijloacelor de protecţie contra radiaţiei solare (îmbrăcăminte din ţesături naturale de culoare deschisă, pălărie sau chipiu, ochelari de soare, cremă cu factor de protecţie solară). De asemenea, se recomandă de redus maxim posibil durata aflării în zonele industriale. Se preferă plimbările pe jos în zonele verzi. Este necesar de a reduce sarcinile fizice pentru persoanele care suferă de boli cardio-vasculare şi respiratorii. Serviciile comunale şi populaţia trebuie să efectueze cât mai frecvent curăţarea umedă a străzilor şi a încăperilor. Pentru managerii firmelor şi companiilor de construcţie din republică, celor din domeniul deservirii reţelelor de transport (rutier, feroviar, electric) şi altor domenii de activitate care se desfăşoară în aer liber, se recomandă să asigure angajaţii în zilele caniculare cu apa potabilă şi cu intreruperea eventuală a activităţilor în timpul „apogeului" termic zilnic.
Ilie BOIAN, dr., director, Serviciul Hidrometeorologic de Stat
|
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
