|
RISCUL PLOILOR TORENŢIALE PUTERNICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Aspecte generale. Încălzirea inegală a suprafeţei terestre şi dinamica foarte activă a aerului umed tropical peste teritoriul Moldovei din perioada caldă a anului fac ca în acest timp din an, ploile să capete adesea caracter torenţial, devenind un risc climatic pentru mediul înconjurător şi pentru economia naţională. Ploile torenţiale (aversele de ploaie) se caracterizează prin cantitate mare de apă căzută într-un timp foarte scurt, fapt care implică o intensitate mare şi deci pot avea grave consecinţe asupra eroziunii şi spălării solului de substanţele nutritive, ca şi asupra modelării versanţilor prin procese accelerate de eroziune, adesea determinînd o gamă largă de procese de versant, distrugînd păşunile şi culturile agricole. Aversele de ploaie sînt însoţite aproape întotdeauna de descărcări electrice, iar uneori şi de vijelii şi căderi de grindină. Parametrii caracteristici ploilor torenţiale care cad pe teritoriul Moldovei (intensitate, durată, cantitate) variază teritorial dependent de altitudine, forma de relief, ca şi de alte condiţii locale şi de timp. Intensitatea ploilor torenţiale reprezintă caracteristica principală a acestora, determinînd volumul scurgerii de viituri. Intensitatea medie a ploilor torenţiale scade treptat cu altitudinea, deoarece cu înălţimea creşte umezeala aerului. Cît priveşte durata ploilor torenţiale, s-a constat un raport invers între intensitatea şi durata aversei. Cu cît intensitatea este mai mare, durata este mai mică şi invers. Efectul distrugător al ploilor torenţiale abundente se datorează duratei, intensităţii şi cantităţii de apă căzută, dar acest efect este amplificat de numeroase alte caracteristici ale suprafeţei active cum sînt: panta, substratul litologic, lipsa vegetaţiei, momentul din an cînd se produce aversa etc. În baza cercetărilor efectuate de specialiştii Serviciului Hidrometeorologic de Stat s-a stabilit că pe teritoriul republicii predomină intensitatea maximă a ploilor torenţiale egală cu 0,5-1,9 mm/min şi doar în cazuri excepţionale mai mult 5 mm/min. Durata medie a ploilor torenţiale în Moldova este de 1,5 ore. Însă, ploile torenţiale de origine frontală au durata cea mai mare (peste 4 ore), dar intensitatea lor scade brusc, sub 0,20 mm/min şi chiar mai puţin. În baza acestei legităţi intensitatea de 0,1 mm/min este admisă de către specialişti drept limită naturală pentru zona torenţială a averselor de ploaie. Pe măsură ce intensitatea creşte durata scade, astfel că ploile cu intensitate sub 1 mm/min au durate de circa 60 minute, iar cele între 1 şi 2 mm/min, de circa 30 minute etc. Intensitatea unei ploi torenţiale diferă foarte mult în spaţiu. Abaterea intensităţii unei ploi torenţiale de la valoarea medie pe suprafaţa bazinului de acumulare poate întrece de 10 ori abaterea la ploile de lungă durată. În timpul ploilor torenţiale, cantitatea de apă realizată este direct proporţională cu intensitatea şi durata ploii, şi dependentă de condiţiile ei genetice. Astfel, cele mai mari cantităţi de apă căzută, peste 50 mm în timpul unor averse au avut durata pînă la 60 min. Atît în timpul anului, cît şi de la o lună la alta, ploile torenţiale nu se produc cu regularitate. Ele cunosc o mare variabilitate neperiodică, dependentă de caracteristicile circulaţiei generale a atmosferei peste teritoriul ţării, ca şi de caracteristicile suprafeţei active. În rezultatul analizei ploilor torenţiale de la 19 staţii meteorologice şi 65 de posturi pentru perioada anilor 1966-2004, divizată în două subperioade, colaboratorii Serviciului Hidrometeorologic de Stat au evidenţiat anumite legităţi privind creşterea frecvenţei ploilor torenţiale abundente în perioada anilor 1991-2004 faţă de perioada anilor 1966-1990 (tab. 1) şi anume: Tabelul 1 Frecvenţa ploilor torenţiale abundente din Republica Moldova pe perioada anilor 1966-2004
1. În subperioada a doua (1991-2004) frecvenţa anuală a ploilor torenţiale abundente a alcătuit 10,4 cazuri faţă de 8,5 cazuri în prima subperioadă (1966-1990). 2. S-a schimbat caracterul repartizării în timp a ploilor torenţiale abundente. Dacă în prima subperioadă numărul maximal de ploi torenţiale abundente revenea lunii iunie (38,5%), apoi în a doua subperioadă numărul lor s-a redus cu mult (16,6%), în schimb a crescut numărul ploilor torenţiale abundente în luna iulie – de la 22,4% la 37,2%. Aceiaşi tendinţă s-a constatat şi pentru luna august. 3. Schimbările evidenţiate în regimul ploilor torenţiale abundente pot fi urmare a schimbării climei la nivel regional. Aspecte de risc. În Moldova factorul principal, care contribuie la formarea inundaţiilor sunt ploile torenţiale abundente, care au loc, de obicei, în perioada mai-august. Precipitaţiile torenţiale, deosebit de abundente şi puternice, cad în lunile: iulie (40%); în iunie (36,5%); în august (15,7%). Trebuie de menţionat că conform „Instrucţiunii despre ordinea elaborării şi transmiterii avertizărilor privind apariţia fenomenelor stihinice şi schimbărilor bruşte ale vremii” la fenomene climatice stihinice se atribuie ploile cu cantitatea de precipitaţii: · 30 mm şi mai mult în timp de o oră şi mai puţin; · 50 mm şi mai mult în 12 ore şi mai puţin; · 120 mm şi mai mult în 1-3 zile. S-a constatat că 5% din ploile torenţiale aduc precipitaţii de 50 mm în focarul lor. Această categorie de ploi torenţiale are o acţiune energetică destul de înaltă, care poate provoca formarea “rîurilor”, spălarea solului, inundarea văilor. Daune mari aduc economiei naţionale ploile torenţiale, precipitaţiile cărora depăşesc 70 mm. Un fenomen hidrometeorologic deosebit de periculos îl constituie ploile torenţiale abundente, precipitaţiile cărora depăşesc 100 mm în 24 ore şi care aduc pagube catastrofale. De 3 ori în perioada de observaţii (a. 1946-1997), precipitaţiile în 24 ore au depăşit 200 mm, în 11 cazuri ele au fost mai mari de 150 mm şi în 85 cazuri – mai mari de 100 mm. Precipitaţiile cu asigurarea de 1% în partea centrală a republicii alcătuiesc 182 mm, iar precipitaţiile cu asigurarea de 0,1% -280 mm. Precipitaţiile torenţiale cu asemenea amplitudine provoacă revărsări catastrofale în bazinele rîurilor mici. De exemplu, în a. 1948 de două ori în decursul verii ( 10 iunie şi 7-8 iulie), regiunile centrale ale republicii au fost inundate catastrofal. La prima revărsare, provocată de precipitaţii (182 mm) pe rîul Bîc, în regiunea municipiului Chişinău, nivelul apei s-a ridicat cu 2,8 m, iar la a doua revărsare provocată de precipitaţii (230 mm), nivelul apei s-a ridicat cu 3,5 m. În timpul ambelor revărsări a fost inundată şi avariată calea ferată, au fost distruse multe clădiri din lunca rîului, a fost inundată şi acoperită cu noroi gara feroviară. La 4-5 iulie 1991 au căzut precipitaţii abundente în partea centrală din zona Codrilor. În epicentrul ploii (la sud-vest de Floreşti) volumul precipitaţiilor a atins 175 mm. Cele mai mari distrugeri s-au înregistrat în bazinul hidrografic al rîului Cerna. În raionul Şoldăneşti au căzut doar 60 mm de precipitaţii, dar o viitură puternică de tranziţie s-a format în partea superioară a bazinului r. Cerna. În calea ei se aflau două lacuri mici de acumulare, barajul lor a fost distrus de unda de viitură, sporind debitul apelor ce se scurgeau pe rîu. Îngustarea bruscă a văii rîului, de lîngă oraşul Şoldăneşti, a condus la sprijinirea puternică a apelor de viitură în secţiunea acestei localităţi. Ca rezultat, timp de 10-15 minute a fost inundată toată partea inferioară a Şoldăneştilor. Torentul puternic de apă a spălat terasa căii ferate aflată pe malul stîng al rîului. În rezultat şi-au pierdut viaţa 21 de persoane; au fost deteriorate 8 mii de case de locuit, din care 516 au fost distruse complet; inundate 400 mii ha de terenuri agricole. În anul 1993 ploile torenţiale, însoţite de grindină şi vînt puternic, au distrus pe teritoriul republicii 331 case de locuit, 58 şcoli şi grădiniţe de copii, 29 clădiri administrative. Anul 1994 pentru Republica Moldova a fost unul dintre cei mai nefavorabili ani din ultimul deceniu al secolului trecut. Ploile torenţiale abundente din 26-27 august 1994 au avut o intensitate medie de peste 40 mm/oră, însoţite de vînt puternic şi grindină, au pricinuit daune materiale enorme şi jertfe omeneşti. Au fost afectate 16 raioane ale republicii, mai ales, raioanele din centrul Moldovei şi, îndeosebi, Hînceşti. Au decedat 29 de oameni, pierderile din fondul locativ au constituit 3137 de case, inclusiv 882 au fost distruse complet, au fost distruse 709 obiecte de menire culturală, 1317 obiecte de producţie, 551 km drumuri auto, 577 km linii electrice, 662 km linii de telecomunicaţii, 733 poduri, 779 baraje. Prejudiciul economic cauzat a constituit 443 milioane lei sau circa 100 milioane dolari SUA. Cel mai mult a avut de suferit satul Călmăţui, raionul Hînceşti. Partea satului situată pe malurile rîului Călmăţui a fost inundată de un val al viiturii cu o înălţime de aproximativ 3,5-4,0 m, care a inundat şi a distrus totul în cale. Conform datelor radar înregistrate de Serviciul “Antigrindină”, în regiunea dată în timp de 10 ore au căzut aproximativ 270 mm de precipitaţii. Ploile torenţiale din 26-27 august au pricinuit pagube mari şi oraşului Străşeni, situat în bazinul rîului Bîc. După datele Serviciului Hidrometeorologic de Stat, în această localitate în timp de 24 ore au căzut 180 mm de precipitaţii. Această ploaie a avut o probabilitate de repetare de 1% (o dată în 100 ani). Dacă în trecut, pe teritoriul republicii ploile torenţiale cu grindină, însoţite de vînt puternic, se declanşau o dată în 10-15 ani, atunci în ultimii ani probabilitatea lor a crescut brusc. Ploi torenţiale puternice şi foarte puternice au căzut pe teritoriul Republicii Moldova şi pe parcursul anului 2005. Este necesar de menţionat ploile torenţiale puternice din 23, 25, 26 şi 31 mai. Cantităţile maxime de precipitaţii au atins 35-40 mm în timp de o oră. Conform datelor Serviciului Hidrometeorologic de Stat, cît şi datelor Departamentului Situaţii Excepţionale ploile nominalizate au cauzat daune în unele sate din raioanele Briceni, Edineţ, Ocniţa, Ialoveni, Cahul, Leova, Cimişlia, UTA Găgăuzia, precum şi în satele Coloniţa, Budeşti din mun. Chişinău. De o intensitate şi mai mare au fost ploile torenţiale din 7, 18 şi 19 august 2005. Pe 7 august în raioanele de nord, centrele şi de sud-est au căzut ploi torenţiale cu o cantitate de precipitaţii, care au variat în limitele 10-83 mm. La Chişinău în timp de 4,5 ore au căzut 57 mm de precipitaţii, ceea ce în medie se semnalează o dată în 20 de ani. În noaptea de la 18 spre 19 august în raioanele de nord-vest şi centrale ale republicii au căzut ploi torenţiale foarte puternice, izolat cu grindină şi intensificarea vîntului pînă la 22 m/s şi mai mult. Cantitatea de precipitaţii căzute au constituit în fond 60-110 mm (1-2 norme lunare). În raionul Rîşcani (potrivit datelor înregistrate la posturile hidrometeorologice Costeşti, Rîşcani, Dumeni) pe parcursul nopţii au căzut 140-160 mm, sau 2,5-3,0 norme lunare, ceea ce în medie se semnalează o dată în 8-10 ani. Cea mai mare cantitate de precipitaţii a fost înregistrată la postul hidrologic Corpaci din raionul Edineţ – 180 mm (3,5 norme lunare), ceea ce în luna august pe teritoriul Moldovei se semnalează pentru prima dată pentru toată perioada de observaţii. Aceste ploi torenţiale au fost generate de pătrunderea pe teritoriul republicii dinspre sud-vest a unui front atmosferic rece şi acutizarea lui, întîlnirea cu masele de aer cald şi foarte umed, venite dinspre Marea Neagră. Potrivit datelor preventive în rezultatul ploilor torenţiale foarte puternice au fost inundate multe case, sectoare de autostrăzi, au fost spălate suprafeţe imense de terenuri agricole. În rezultatul acestor inundaţii a avut de suferit şi unele cartiere din mun. Chişinău. Măsuri de prevenire şi protecţie. Ploile torenţiale puternice şi foarte puternice pe teritoriul Republicii Moldova pot provoca inundaţii vaste datorită ridicării nivelului apei în rîurile mici şi cursurile temporare. În ţara noastră, multe sate sînt situate în luncile rîurilor mici, fiind expuse riscului inundaţiilor. În vederea reducerii riscului inundaţiilor de la aceste ploi, se efectuează diferite lucrări de amenajare care cuprind: · lucrări de îndiguire al albiei şi de protejare a localităţilor; · lucrări de amenajare a albiei prin scurtarea meandrelor, lărgirea şi adîncirea albiei minore, curăţirea periodică a albiei de aluviuni, drenarea şi îndiguirea lacurilor din luncă, etc.; · construirea barajelor pentru lacurile de acumulare; · amenajarea integrală a bazinelor hidrografice. · Pentru reducerea proceselor de eroziune provocate de ploile torenţiale sînt necesare măsuri speciale, ca de exemplu: · executarea arăturilor în lungul curbelor de nivel; · utilizarea unor culturi agricole care protejează versantul şi alternarea acestora cu benzile înierbate; terasarea versantului şi, acolo unde este necesar, reîmpădurirea terenurilor.
Ilie BOIAN, dr., director, Serviciul Hidrometeorologic de Stat
|
