.

Caracteristica hidrologică a lunii martie  
teritoriul
 Republicii Moldova

 

În luna martie în râurile și lacurile de acumulare din Republicii Moldova continuă distrugerea formațiunilor de gheaţă, care începe de cele mai multe ori în luna februarie. 

 Conform   observaţiillor  multianuale  grosimea  gheţii  în  luna  martie  a  constituit   de la 36 cm (r.Nistru – p/h Camenca, 05.03.1982) pînă la 120 cm (r.Căinari – p/h Sevirova, 20.03.1964).

În  anii 1969, 1985, 1993 şi 2003  grosimea   gheții  în  lacurile  de acumulare  Dubăsari  şi  Costeşti-Stânca s-a menţinut până la sfârşitul  lunii martie, grosimea  maximală a  gheţii  pentru  aceşti  ani  pe lacul  de  acumulare  Dubăsari  a  fost de 52 cm  (10.03.1969),  iar   în   lacul   de   acumulare  Costeşti-Stânca – 56 cm (10 – 20.03. 1985).

Martie - luna în care se manifestă  așa fenomen hidrologic ca „ Apele Mari de Primăvară”.

 „Àpe Mari de Primăvar㔠 – fenomen hidrologic ce  se caracterizează prin creşteri lente de nivel al apei în rîu, de lungă durată, care se repetă relativ periodic (în acelaşi anotimp), condiţionate de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse din bazinele rîurilor de cîmpie primăvara, la fel şi de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse primăvara-vara în munţi; drept consecinţă a lor sunt inundate terenurile joase, ca regulă albia majoră a rîurilor.

 Cele mai timpurii termene ale începutului Apelor Mari de Primăvară se atribuie decadei a III-a a lunii ianuarie (anii 1977, 1979, 1981, 2002).

Cele mai târzii termene ale începutului Apelor Mari de Primăvară se atribuie decadei a treea a lunii martie - prima decadă a lunii aprilie (anii 1973, 1977, 1980, 1989, 1991, 1993, 1996, 1998, 2005, 2006).

În cazul termenelor timpurii ale începutului Apelor Mari de Primăvară, în luna martie deja se observă şi viiturile pluviale, numărul cărora comparativ cu luna februarie creşte în medie de 2 – 3 ori.  

 

Debitile  multianuale  pentru  luna martie    constitue:

 

În r. Nistru (postul hidrometric Hruşca),

                   medii lunare constituie -       251 m3/s;

                   maximul absolut constituie -  2230 m3/s (20.03.1979);

                   minimul absolut –                75.2 m3/s (01.03.1984).

 

Maximul absolut,  după darea în exploatare a lacului de acumulare Dnestrovsk (a.1982) constituie 1240 m3/s (31.03.2006);

                   minimul absolut – 75.2 m3/s (01.03.1984).          

Debitele medii lunare de apă variază între 113 m3/s (a.2016) şi 894 m3/s (a.1979).

 

  În r. Prut (postul  hidrometric Şirăuţi),

 

                   medii lunare constituie-    76,9 m3/s;

                   maximul absolut –            868 m3/s (31.03.2006);

                   minimul absolut –             8.96 m3/s (12.03.2005).

 

Debitele medii lunare de apă variază în limitele de la 32.9 m3/s (a.1991) pînă la 210 m3/s  (a.1999).

 Lacul de acumulare Costeşti – Stînca a fost dat în exploatare în anul 1978.

 

Caracterizarea scurgerii unor râuri mici din Republica Moldova:

r. Răut – or. Bălţi:

 

norma               -  2.45 m3/s,

maximul absolut -  33.0 m3/s (01.03.1980), 

minimul absolut  -  0.20 m3/s (31.03.2017).

 

r. Răut – s. Jeloboc:

 

norma               -  12.8 m3/s,

maximul absolut -  193 m3/s (06.03.1967),

minimul absolut  -  0.18 m3/s (11.03.1962).

 

r. Botna – or. Căuşeni:

 

norma               -  1.10 m3/s,

maximul absolut - 61.8 m3/s (05.03.1956),

minimul absolut  - 0.0 m3/s (05.03.1954, 30.03.1959).

 

r.Vilia – s.Bălăsinești:

 

norma               - 1.00 m3/s,

maximul absolut - 40.0 m3/s (30.03.1956),

minimul absolut  - 0,008 m3/s (04.03 1958).

.

 

 

                                       Şef al Centrului Hidrologic                A. Coronovschi