.

Caracteristica hidrologică a lunii martie

pentru teritoriul Republicii Moldova

În luna martie în râurile și lacurile de acumulare din Republica Moldova continuă distrugerea formațiunilor de gheaţă, care începe de cele mai multe ori în luna februarie.

Conform observaţiillor multianuale grosimea gheţii în luna martie a constituit de la 36 cm (r.Nistru – p/h Camenca, 05.03.1982) pînă la 120 cm (r.Căinari – p/h Sevirova, 20.03.1964).

În anii 1969, 1985, 1993 şi 2003 grosimea gheții în lacurile de acumulare Dubăsari şi Costeşti-Stânca s-a menţinut până la sfârşitul lunii martie, grosimea maximală a gheţii pentru aceşti ani pe lacul de acumulare Dubăsari a fost de 52 cm (10.03.1969), iar în lacul de acumulare Costeşti-Stânca – 56 cm (10 – 20.03. 1985).

Martie - luna în care se manifestă așa fenomen hidrologic ca „Apele Mari de Primăvară”.

„ΐpe Mari de Primăvar㔠– fenomen hidrologic ce se caracterizează prin creşteri lente de nivel al apei în rîu, de lungă durată, care se repetă relativ periodic (în acelaşi anotimp), condiţionate de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse din bazinele rîurilor de cîmpie primăvara, la fel şi de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse primăvara-vara în munţi; drept consecinţă a lor sunt inundate terenurile joase, ca regulă albia majoră a rîurilor.

Cele mai timpurii termene ale începutului Apelor Mari de Primăvară se atribuie decadei a III-a a lunii ianuarie (anii 1977, 1979, 1981, 2002).

Cele mai târzii termene ale începutului Apelor Mari de Primăvară se atribuie decadei a treea a lunii martie - prima decadă a lunii aprilie (anii 1973, 1977, 1980, 1989, 1991, 1993, 1996, 1998, 2005, 2006).

În cazul termenelor timpurii ale începutului Apelor Mari de Primăvară, în luna martie deja se observă şi viiturile pluviale, numărul cărora comparativ cu luna februarie creşte în medie de 2 – 3 ori.

 

Debitele multianuale pentru luna martie constituie:

În r. Nistru (postul hidrometric Hruşca),

medii lunare constituie 251 m3/s;

maximul absolut constituie 2230 m3/s (20.03.1979);

minimul absolut – 75,2 m3/s (01.03.1984).

Maximul absolut, după darea în exploatare a lacului de acumulare Dnestrovsk (a.1982) constituie 1240 m3/s (31.03.2006);

minimul absolut - 75,2 m3/s (01.03.1984).

Debitele medii lunare de apă variază între 113 m3 (a.2016) şi 894 m3/s (a.1979).

 

În r. Prut (postul hidrometric Şirăuţi),

medii lunare constituie 76,9 m3/s;

maximul absolut – 868 m3/s (31.03.2006);

minimul absolut – 8,96 m3/s (12.03.2005).

Debitele medii lunare de apă variază în limitele de la 32,9 m3/s (a.1991) până la 210 m3/s (a.1999).

Lacul de acumulare Costeşti – Stînca a fost dat în exploatare în anul 1978.

 

Caracterizarea scurgerii unor râuri mici din Republica Moldova:

r. Răut – or. Bălţi:

norma – 2,45 m3/s,
maximul absolut – 33,0 m3/s (01.03.1980),
minimul absolut – 0,20 m3/s (31.03.2017).

r. Răut – s. Jeloboc:

norma – 12,8 m3/s,
maximul absolut – 193 m3/s (06.03.1967),
minimul absolut – 0,18 m3/s (11.03.1962).

r. Bîc – or. Chişinău:

norma – 1,40 m3/s,
maximul absolut – 40,7 m3/s (29.03.1973),
minimul absolut – 0,023 m3/s (26,30.03.2010).

r. Botna – or. Căuşeni:

norma – 1,10 m3/s,
maximul absolut – 61,8 m3/s (05.03.1956),
minimul absolut – 0,0 m3/s (05.03.1954, 30.03.1959).

r. Vilia – s. Bălăsineşti:

norma – 1,0 m3/s,
maximul absolut – 40,0 m3/s (30.03.1956),
minimul absolut – 0,008 m3/s (04.03.1958).

 

Şef Centrul Hidrologic              V. Cazac