Caracteristica hidrologică a lunii februarie pentru teritoriul

Republicii Moldova

Regimul hidrologic al lunii februarie pentru teritoriul Republicii Moldova se caracterizează, prin scurgeri în limita normei și periodic peste normă, totodată temperaturile negative din luna februarie contribute la mentinerea formatiunelor de gheată în bazinele acvatice cât și pe cursurile de apă sub formă de gheață la mal, gheță cu ochiuri de apă și poduri de gheață.

În unii ani din motivul apariției moinelor pe unele sectoare ale râului are loc distrugerea bruscă a gheții și apariția gheții plutitoare (sloiuri), care uneori formează zăporuri.

Moină - perioadă de iarnă caracterizată prin umezeală, ceață și timp mai călduros în raport cu o perioadă de îngheț anterioară. Provoacă topirea parțială sau completă a stratului de zăpoadă. Se înregistrează în cazul pătrunderii maselor de aer calde din alte regiuni ale globului.

Sloiuri - Această formațiune se prezintă ca plăci de gheață sau bucăți de gheață ce plutesc la suprăfața apei și sânt purtate de curentul apei.

Zăporul - Este o îngrămădire masivă de gheață în albia râului la un pod, acolo unde albia este mai îngustă, blocând parțial sau în întregime secțiunea. Zăporul barează albia râului prin îngrămădirea sloiurilor unele peste altele, în poziții diferite și face ca nivelul apei să crească simțitor în amonte de zăpor și să scadă în aval.

Regimul de scurgere conform datelor multianuale pentru această lună pentru râurile din Republica Moldova este mai mare, comparativ cu luna ianuarie, cu 20-40%.

Probabilitatea viiturilor de iarnă în luna februarie, comparativ cu luna ianuarie, creşte. Este condiţionată aceasta de moinele mai frecvente în comparaţie cu luna ianuarie, sau creșterii temperaturilor pozitive cu o durată mai lungă, din această cauză uneori cu anticipare se produc Fenomene Hidrologice Periculoase ca Apele Mari de Primăvară.

Àpe Mari de Primăvar㠖 Acest fenomen hidrologic se caracterizează prin creşteri lente de nivel al apei în râu, de lungă durată, care se repetă relativ periodic (în acelaşi anotimp), condiţionate de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse din bazinele râurilor de câmpie primăvara, la fel şi de topirea zăpezilor şi ploi suprapuse primăvara-vara în munţi; drept consecinţă a lor sunt inundate terenurile joase, ca regulă albia majoră a râurilor.

 

Debitele medii pentru această lună constituie:

În râul Nistru (postul hidrologic Hruşca),

medii lunare constituie 251 m3/s;

maximul absolut constituie 1240 m3/s (27.02.1977);

minimul absolut – 47,0 m3/s (14.02.1984).

Maximul absolut pentru perioada de după darea în exploatare a lacului de acumulare Dnestrovsk (a.1982) constituie 874 m3/s (01.02.2002), iar minimul absolut - 47,0 m3/s (14.02.1984).

Debitele medii lunare de apă variază între 87,6 m3 (a.1984) şi 521 m3/s (a.1977).

În râul Prut (postul hidrologic Şirăuţi),

medii lunare constituie 39,7 m3/s;

maximul absolut – 265 m3/s (21.02.2014);

minimul absolut – 6,71 m3/s (28,29.02.2012).

Debitele medii lunare de apă variază în limitele de la 10,7 m3/s (a.2012) până la 91,1 m3/s (a.2002). Lacul de acumulare Costeşti – Stînca a fost dat în exploatare în anul 1978.

 

Caracterizarea scurgerii unor râuri mici din Republica Moldova:

r. Răut – or. Bălţi:

norma – 1,50 m3/s,
maximul absolut – 28,5 m3/s (07.02.2003),
minimul absolut – 0,13 m3/s (19.02.1976).

r. Răut – s. Jeloboc:

norma – 9,41 m3/s,
maximul absolut – 140 m3/s (28.02.1960),
minimul absolut – 0,18 m3/s (12.02.1962).

r. Bîc – or. Chişinău:

norma – 0,87 m3/s,
maximul absolut – 9,72 m3/s (11.01.1982),
minimul absolut – nu (14-24.02.2012).

r. Botna – or. Căuşeni:

norma – 0,90 m3/s,
maximul absolut – 36,1 m3/s (21.02.1963),
minimul absolut – 0,0 m3/s (anii 1950-1952, 1956, 1963).

r. Vilia – s. Bălăsineşti:

norma – 0,65 m3/s,
maximul absolut – 13,5 m3/s (24.02.1966),
minimul absolut – 0,002 m3/s (10,11.02.1969).

 

 Şeful Direcţiei Hidrologie                                          V. Cazac