Caracterizarea condiţiilor meteorologice şi agrometeorologice din anul 2020

 

În Republica Moldova anul 2020 a fost caracterizat de un regim termic înalt şi cu cantitatea anuală de precipitaţii în limitele normei. Temperatura medie anuală a aerului a constituit în teritoriu +10,7..+13,1º, depăşind norma cu 2,6-3,7º şi se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observaţii.

 

     

 

                                                                                           

Conform datelor stației meteorologice Chişinău (perioada de observaţii 126 ani) temperatura medie anuală a aerului a constituit +12,7º (cu 3,2 mai ridicată faţă de normă) şi s-a plasat pe locul 1 în şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate (fig. 1).

 

        

Fig.1 Şirul anilor cu temperaturi medii anuale ridicate, SM Chişinău

 

Temperatura maxima absolută a aerului pe an a atins +38º (august, stația meteorologică Tiraspol, Ştefan-Vodă). Minima absolută a constituit pe teritoriu -10º (ianuarie, stația meteorologică Briceni, Râbniţa, Bravicea, Bălţata).

Anomal de cald a fost sezonul de iarnă 2019-2020. Temperatura medie a aerului pentru sezon a depăşit norma cu 4-5º și se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observații. Vreme foarte caldă s-a semnalat în luna februarie. Temperatura medie lunară a aerului a fost în fond cu 5,5-6,5º mai ridicată față de normă, ceea ce se semnalează în medie o dată la 10-15 ani. Temperatura maximă a aerului pe 2 februarie a urcat pe teritoriu până la +18º, ceea ce în această perioadă se semnalează pentru prima dată din toată perioada de observaţii.

Vreme foarte caldă s-a menținut pe parcursul lunii martie, când temperatura medie lunară a aerului a depășit norma cu 5-6º, ceea ce se semnalează în medie o dată la 15-20 ani. Temperatura maximă a aerului pe 4 martie a urcat în teritoriu până la +23º, ceea ce în această decadă se semnalează în medie o dată în 20 ani.

Ultimele îngheţuri în aer s-au semnalat izolat pe teritoriu pe 21 aprilie (cu intensitatea de        -2..-3º), ceea ce în această perioadă sunt posibile în medie o dată în 10-20 ani. La suprafața solului și la înălțimea de 2 cm de la suprafața solului ultimele îngheţuri (cu intensitatea de -3..-4º) s-au înregistrat izolat în jumătatea de nord a țării pe 13 mai, ceea ce în această perioadă sunt posibile în medie o dată în 20 ani.

Temperatura medie a aerului pentru sezonul de vară a depășit norma în general cu 2-3º, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani. Vreme cea mai caldă s-a semnalat în luna august. Temperatura medie lunară a aerului a fost cu 3-4º mai ridicată faţă, ceea ce se semnalează în medie o dată în 10-15 ani.

Vreme anomal de caldă s-a menținut şi pe parcursul sezonului de toamnă. Temperatura medie a aerului pe parcursul sezonului a fost cu 3-4º mai ridicată față de normă și se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observații. Temperatura maximă a aerului pe                   1 septembrie a urcat pe teritoriu până la +36º, ceea ce în această perioadă se semnalează în medie o dată în 30 ani. Temperatura medie lunară a aerului în luna septembrie a fost cu 3,5-5,5ºC mai ridicată față de normă și se semnalează în medie o dată în 25-30 ani. În luna octombrie temperatura medie lunară a aerului a depășit norma cu 4-5º, ceea ce pe cea mai mare parte a teritoriului se semnalează pentru prima dată din toată perioadă de observații.

Vreme caldă a continuat să menţine şi în luna decembrie. Temperatura medie lunară a aerului a fost cu 2,5-4,0º mai ridicată faţă de valorile normei, ceea ce se semnalează în medie o dată în          5-10 ani.

Cantitatea anuală de precipitaţii căzute a constituit pe teritoriu 355-615 mm, sau 70-105% din normă.

 

Cantitatea precipitaţiilor după regiunile:

în nordul ţării au căzut în fond 420-615 mm (80-100% din normă), doar izolat 365-380 mm    (70-75% din normă);

în centrul ţării au căzut în fond 445-560 mm (80-105% din normă), doar izolat 410-435 mm    (75% din normă);

în sudul ţării în fond 375-500 mm (80-100% din normă), doar în unele raioane au căzut          355-360 mm (70-75% din normă).

 

     

 

Precipitațiile pe parcursul anului au căzut foarte neuniform (fig. 2).

 

  mm 

Fig.2 Cantitatea lunară de precipitaţii la SM Comrat

 

  Deficit semnificativ de precipitaţii s-au semnalat:

în luna ianuarie, când pe teritoriu au căzut doar 3-10 mm (10-35% din norma lunară);

în luna aprilie, când suma lunară a acestora pe cea mai mare parte a teritoriului nu a depășit          1-10 mm (5-25% din norma lunară);

  în lunile iulie, august și în majoritatea zilelor a lunii septembrie, când cantitatea acestora pentru această perioadă pe 80% din teritoriu nu a depășit 15-60 mm (10-40% din normă).

Cea mai mare cantitate de precipitații s-au observat:

în luna mai, când suma lunară a acestora a constituit în fond 45-80 mm (80-165% din norma lunară);

în luna iunie, când au căzut în fond 55-130 mm (75-165% din norma lunară);

 în luna octombrie, când pe cea mai mare parte a teritoriului suma lunară a acestora a atins          60-115 mm (200-350% din norma lunară);

în luna decembrie suma lunară a acestora a constituit în fond 30-75 mm (90-215% din norma lunară).

Pe parcursul anului s-au semnalat fenomene meteorologice stihinice sub formă de ploi torenţiale (mai-iulie, septembrie-octombrie), grindină (iunie, iulie), de asemenea vântul puternic cu viteza maxima de până la 26-27 m/s (februarie), care au cauzat vătămarea culturilor agricole, deteriorarea obiectelor economiei naţionale şi deconectarea de la sursele de energie electrică.

Regimul termic ridicat și deficitul semnificativ de precipitații semnalate pe teritoriul Republicii Moldova, în perioada martie-aprilie și iulie-septembrie 2020, a determinat apariția secetei atmosferice și pedologice.

Coeficientul hidrotermic (care caracterizează nivelul de umezire a teritoriului), în medie pe teritoriul republicii, în perioada aprilie - septembrie 2020 a constituit 0,7, ceea ce indică condițiile de uscăciune din această perioadă, la fel, în lunile iulie și august CHT a constituit 0,5 și respectiv        0,2, ceea ce corespunde secetei puternice și foarte puternice.

Comparativ cu anul 2019, în anul 2020 temperatura medie anuală a aerului a fost                 cu 0,5º mai ridicată şi cu cantitatea anuală de precipitaţii mai puţine (cu 30-80 mm).

Condiţiile agrometeorologice în o mare parte a perioadei de vegetaţie în anul 2020 au fost în general nefavorabile pentru formarea recoltei la culturile agricole principale, din cauza regimului termic ridicat și deficitului de precipitații.  

Deficit de precipitaţii şi regimul termic ridicat, care s-a semnalat în perioada august-noiembrie, au contribuit la scăderea semnificativă a rezervelor de umezeală productivă în sol, ceea ce a creat condiţii nefavorabile pentru pregătirea solului şi efectuarea semănatului culturilor de toamnă, totodată pentru dezvoltarea şi creşterea acestora în perioada de toamnă.

Perioada de vegetație (perioada cu temperaturi medii zilnice ale aerului de +5C și mai ridicate) în acest an a început în nordul țării pe 1-2 martie, în restul teritoriului pe                    17-18 februarie, fiind în fond cu o lună mai devreme față de datele multianuale. Încetarea vegetației s-a semnalat în fond pe 18 noiembrie, în raioanele extreme de nord pe 12 noiembrie, ceea ce în o mare parte a teritoriului republicii a fost în termeni apropiați de cei obișnuiți, iar în nordul extrem cu o săptămână mai târziu de datele medii multianuale.

Durata sezonului de vegetație s-a egalat cu 255-275 de zile, fiind cu 30-35 de zile mai lungă ca de obicei.

Suma anuală a temperaturilor pozitive a aerului mai ridicate de +10ºC a constituit       3405-4035º, depăşind norma cu 615-965º.

Suma temperaturilor efective a aerului mai ridicate de +5ºC a constituit 2540-3185º, depăşind norma cu 510-830º.

Cantitatea precipitațiilor căzute pe parcursul perioadei de vegetație, pe 80% din teritoriu a constituit 295-515 mm (75-110% din normă), în restul teritoriului 255-270 mm (65-70% din normă).

Cantitatea precipitațiilor căzute pe parcursul perioadei de vegetație după regiunile a constituit:

în nordul țării în fond 345-515 mm (80-110% din normă), izolat 270-295 mm                      (65-70% din normă);

în centrul țării în fond 300-445 mm (75-110% din normă);

în sudul țării în fond 295-390 mm (75-95% din normă), izolat în sud-estul țării 255-270 mm (65-70% din normă).

Conform datelor Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova în anul 2020 media recoltei:

a grâului de toamnă a constituit în republică circă 17,5 ch/ha, fiind cu 15,5 ch/ha mai scăzută faţă de recolta anului trecut şi u 12,5 h/ha mai scăzută faţă roada medie din ultimii 10 ani;

a porumbului 12 ch/ha, fiind cu 31 ch/ha mai scăzut faţă de roada medie anului trecut şi cu      23 ch/ha mai scăzută faţă de roada medie recoltată din ultimii 10 ani;

a florii-soarelui 13 ch/ha, fiind cu 11 ch/ha mai scăzută faţă de roada medie anului trecut şi cu   5 ch/ha mai scăzută faţă de roada medie recoltată din ultimii 10 ani;

a sfeclei de zahăr circa 252 ch/ha, fiind cu 128 ch/ha mai scăzută faţă de roada medie anului trecut şi cu 80 ch/ha mai scăzută faţă de roada medie recoltată din ultimii 10 ani.

 

 

Cantitatea lunară şi anuală de precipitaţii (mm) în anul 2020

 

 

 

Notă: "" - precipitațiile nu s-au semnalat

 

 

Şef DMC                T. Bugaeva

Şef D               T. Mironova