Caracterizarea climatică şi agroclimatică a lunii iulie

pe teritoriul Republicii Moldova

Potrivit datelor observaţiilor multianuale, luna iulie în Republica Moldova este cea mai căldă lună a anului. Temperatura medie lunară a aerului constituie în teritoriu de la +19ºC la nord pînă la +22ºC în sud. Cea mai răcoroasă lună iulie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1979, cînd temperatura medie lunară a aerului s-a încadrat între +16,5ºC (Briceni) şi +18,9ºC (Cahul). Cea mai caldă lună iulie a fost în anul 2012, cînd temperatura medie lunară a oscilat în teritoriu între +23,7ºC (Briceni) şi +26,7ºC (Dubăsari, Comrat).

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii oscilează între +11..+13ºC (1978, 1984) şi +28..+33ºC (2007, 2012). Minima absolută a temperaturii aerului pentru întreaga perioadă de observaţii a  constituit +5,5ºC (Briceni, 7 iulie 1976), iar  maxima  absolută  a  atins  +41,5ºC (Camenca, 21 iulie 2007). Temperatura  maximă  absolută  la  suprafaţa  solului  poate  atinge +74ºC (Leova, 19 iulie 2007).

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de 30ºC şi mai mult constituie în medie pe teritoriu 3 (Briceni) – 11 (Tiraspol) zile, maximul observat fiind de 29 zile (Tiraspol, 2001). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de 35ºC şi mai mult în medie pe teritoriu nu depăşeşte 1 zi, însă în unii ani se pot semnala pînă la 17 zile (Făleşti, 2012). Zile cu temperatura maximă a aerului de 40ºC şi mai mult s-au semnalat doar izolat în anul 2007, constituind în teritoriu 1-5 zile (Tiraspol).

Suma precipitaţiilor pe teritoriul ţării constituie în medie 53-89 mm, iar numărul de zile cu precipitaţii alcătuieşte circa 8-12 zile. Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate de precipitaţii lunară a atins 330 mm (Briceni, 2003), iar cea mai mare cantitate zilnică – 218 mm (Chişinău, 1948).

În luna iulie sunt posibile oraje (în medie 6-9 zile), căderi de grindină (pînă la 1-3 zile) şi ceaţă (în medie 1-2 zile).

Dintre fenomenele meteorologice stihinice cel mai mare pericol în luna iulie îl prezintă aversele puternice de ploaie şi căderile de grindină, care se semnalează anual. Ploi puternice de lungă durată sunt posibile în medie o dată în 5 ani, vânturi puternice – în medie o dată în 3 ani, vîrtejuri – o dată în 30 de ani. Deosebit de periculoase sunt secetele de vară, posibile pe teritoriul ţării în medie o dată în 4 ani.

Potrivit datelor medii multianuale în prima decadă a lunii iulie grîul de toamnă atinge pretutindeni coacerea în ceară. Recoltarea grîului de toamnă, de regulă, se efectuează în perioada 10-20 iulie.

În raioanele de centru si de sud recoltarea în masă a orzului de primăvară, începe de obicei la 10-15 iulie, iar în nordul ţării recoltarea începe de la 15-20 iulie.

Potrivit datelor medii multianuale în luna iulie la porumb se observă formarea şi înflorirea paniculului. Rezervele  medii  multianuale  de  umezeală  productivă  în stratul de sol cu grosimea de 1 m sunt pretutindeni satisfăcătoare şi constituie 70-120 mm.

Potrivit datelor medii multianuale, mazărea în luna iulie, atinge coacerea deplină şi pretutindeni se efectuează lucrările de recoltare.

În luna iulie la floarea-soarelui, se observă creşterea intensivă a tulpinii şi formarea masivă a florilor.

La sfecla de zahăr pe parcursul lunii se semnalează îngroşarea rădăcinii principale. Rezervele medii multianuale de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de la 1m pe terenurile cu sfecla de zahăr sunt bune şi constituie 130-170 mm.

În luna iulie în livezi are loc creşterea fructelor, coacerea caiselor, piersicilor, prunelor, soiurilor de mere şi pere văratice. La viţa de vie continuă creşterea boabelor, iar la sfîrşitul lunii soiurile timpurii ating, de obicei, coacerea tehnică. Potrivit datelor multianuale, rezervele de umezeală productivă în stratul de sol cu grosimea de 1 m pe terenurile cu plantaţii multianuale constituie în medie 100-140 mm.

La culturile furajere, cum ar fi lucerna, în luna iulie se semnalează creşterea masei verzi după primul cosit.

Şeful DMC       T. Bugaeva  

Şeful DMA       T. Mironova