RISCUL VÂNTURILOR PUTERNICE

ÎN REPUBLICA MOLDOVA

 

Aspecte generale. Vânturile puternice sunt hazarde majore şi produc pagube materiale mari, deoarece afectează areale cu mari densităţi de populaţie şi numeroase obiective economice din zona temperată.

Cele mai puternice furtuni se formează la contactul dintre masele de aer polar şi cel tropical, caracterizate prin contraste termice puternice. Aceste furtuni însoţesc depresiunile barice ciclonale care se deplasează de la vest la est şi ocupă suprafeţe uriaşe de sute de mii de kilometri pătraţi, fiind caracteristice regiunilor din zona temperată.

Unele furtuni declanşate în timpul verii au un caracter local şi se produc datorită supraîncălzirii aerului şi ridicării lui în straturile mai înalte şi reci ale atmosferei, unde vaporii de apă condensează şi dau ploi abundente.

În timpul iernii furtunile puternice sunt asociate cu căderi abundente de zăpadă care generează viscole puternice.

Pe teritoriul Republicii Moldova numărul zilelor cu vânt puternic (15m/s şi mai mult) constituie în medie de la 5 până la 50 zile pe an, fiind determinată de dezmembrarea reliefului. Intensificarea vântului până la 25 m/s şi mai mult are loc relativ rar, în medie 1-2 ori pe an.

Numărul zilelor cu vânt puternic poate oscila semnificativ de la an la an. Cel mai mare număr de zile cu vânt puternic – de la 6 până la 18 zile pe lună – se observă predominant în sezonul de primăvară sau iarnă. În unii ani numărul zilelor cu vânt puternic poate atinge în unele regiuni din Moldova la 80 – 100 zile. Cele mai frecvente sunt vânturile puternice care suflă dinspre nord - vest şi nord, foarte des în sezonul de iarnă fiind însoţite de viscol.

Vânturile uraganice ( ≥30 m/s), deosebit de periculoase pentru economia Republicii Moldova datorită prejudiciului esenţial provocat, pot fi semnalate în unele localităţi ale republicii relativ rar (o dată în 10-20 ani). Dar dacă vom analiza frecvenţa lor în general pe teritoriul ţării, apoi ea creşte esenţial. Ca regulă, viteza vântului de 30 m/s şi mai mult se semnalează aproape în fiecare an; sunt şi ani liniştiţi, fără vânturi uraganice, iar uneori, invers, aşa vânturi pot fi observate până la 2 ori pe an.

De exemplu, în anii 1966, 1967, 1968, 1970, 1973 şi 1975 s-au semnalat câte un singur caz de vânt uraganic, în 1969 şi 1971 - câte două, iar în 1972 şi 1974 nici câte unul.

Aspecte de risc. Hazardurile legate de furtuni sunt generate de vânturile puternice, de căderile abundente de precipitaţii, care, în timpul iernii, sunt sub formă de zăpadă, de căderile de grindină, de fulgere.

Vântul cu viteza maximală de 25m/sec şi mai mult face parte din categoria fenomenelor stihinice şi aduce pierderi materiale mari. Astfel de vânt măreşte impactul asupra conductorilor aerieni, diferitelor construcţii înalte, ridică în aer praful şi zăpada, înrăutăţesc vizibilitatea şi prin aceasta complică traficul diferitor tipuri de transport.

Vânturile puternice produc daune agriculturii atât prin acţiunea mecanică exercitată asupra plantelor, cât şi prin intensificarea procesului de transpiraţie a lor.

Mărimea prejudiciului, provocată de vânturile cu putere uraganică pe teritoriul Republicii Moldova, în mare măsură depinde de durata lor. Aşa, pe 25- 27 noiembrie 1964 vânturile puternice de nord-vest au cuprins tot teritoriul republicii; viteza maximală a vântului a atins 30–35 m/s cu intensificări de până la 40 m/s. În multe localităţi acest vânt a provocat deteriorarea conductorilor aerieni şi pilonilor, au fost smulse acoperişurile multor case de locuit. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi pe 27–28 octombrie 1969.

În ambele cazuri aceste vânturi au fost provocate de trecerea ciclonilor activi dinspre nord-vestul Europei spre sud-est.

Măsuri de prevenire şi protecţie. Măsurile de alarmare şi pregătire a populaţiei cuprind instrucţiuni difuzate în arealele posibil a fi afectate, fiind diferenţiate în funcţie de fiecare situaţie concretă.

În momentul în care este dată alarma, populaţia este sfătuită să rămână în interiorul clădirii, cât mai departe de ferestre.

O informare eficientă şi la timp a populaţiei poate diminua substanţial pierderile de vieţi omeneşti şi pagubele materiale provocate de furtunile puternice. De o mare importanţă este ca alertele să fie exacte şi să provoace autorităţile competente şi publicul la reacţii prompte.

Deoarece marea majoritate a pierderilor de vieţi omeneşti se datorează fragmentelor de materiale purtate de vânt, este recomandabil ca oamenii să nu se lase surprinşi în teren descoperit.

În cazul când furtuna v-a surprins în stradă este necesar de a respecta strict următoarele reguli:

- Ţineţi-vă cât mai departe de construcţiile uşoare şi vechi;

- Ocoliți firele electrice;

- Nu staţi sub copaci;

- Străduiţi-vă să vă adăpostiţi cât mai repede în case, magazine mari, oficii;

- Nu întraţi în clădiri avariate, deoarece ele se pot prăbuşi în rezultatul rafalelor puternice de vânt;

- Nu rămâne-ţi în automobil, ieşiţi din el şi adăpostiţi-vă în locuri mai sigure.

 

Ilie BOIAN, dr., director,

Serviciul Hidrometeorologic de Stat