|
Proiectul Băncii Mondiale „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova” (2010-2013)
În anul 2010 a început implementarea proiectului „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova”, finanţat în baza unui credit oferit de Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (AID) Guvernului Republicii Moldova prin Acordul de Finanţare ratificat de către Parlamentul Republicii Moldova (Legea Republicii Moldova nr. 224 din 17 septembrie 2010) şi promulgată de Preşedintele Republicii Moldova (Decretul Preşedintelui nr. 572-V din 1 octombrie 2010). Legea privind ratificarea Acordului de finanţare a fost publicată în Monitorul Oficial al Guvernului Republicii Moldova şi a intrat în vigoare la 1 octombrie 2010. Proiectul este prevăzut pentru perioada 2010-2013, fiind implementat sub supravegherea generală a Comitetului Naţional (inter-ministerial) de Coordonare a proiectului (CNC) şi se află în responsabilitatea Guvernului Republicii Moldova. Proiectul propus este un pas important în activitatea de consolidare a capacităţii de gestionare a riscurilor asociate dezastrelor la nivel naţional şi de integrare a capacităţii respective în context regional, avînd drept scop general reducerea vulnerabilităţii ţării la riscurile naturale. Obiectivul va fi atins prin consolidarea capacităţilor în domeniul (1) monitorizării vremii şi emiterii de avertismente timpurii cu privire la riscurile legate de vreme, prin furnizarea în timp util a prognozelor şi serviciilor hidrometeorologice corecte; (2) gestionării şi coordonării răspunsului la dezastrele naturale şi antropogene; (3) suportului persoanelor fizice, în special al fermierilor, în conştientizarea şi adaptarea la hazardurile naturale şi variabilitatea climatică. Proiectul „Managementul dezastrelor şi riscurilor climatice în Moldova” are 3 componente principale: - Componenta A, Consolidarea capacităţilor de prognozare a condiţiilor meteorologice severe, are scopul de a consolida capacităţile Serviciului Hidrometeorologic de Stat de prognozare a condiţiilor meteorologice severe şi oferire în timp util a prognozelor şi avertismentelor cu grad sporit de eficienţă pentru factorii de decizie şi alţi utilizatori; - Componenta B, Creşterea gradului de pregătire către dezastre şi răspuns de urgenţă, îşi propune să consolideze capacităţile Guvernului de a gestiona situaţiile de urgenţă şi a coordona reacţia de răspuns a agenţiilor guvernamentale de diverse niveluri în caz de hazarduri, lucru realizat prin crearea unui Centru de Comandă pentru Situaţii de Urgenţă în cadrul Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale şi activităţi de consolidare a capacităţilor; - Componenta C, Iniţierea adaptării la schimbările climatice în agricultură, are drept obiectiv susţinerea aplicării în practică a informaţiilor agrometeorologice în sectorul agricol în vederea creşterii rezistenţei faţă de efectele condiţiilor hidrometeorologice nefavorabile. Acest obiectiv va fi atins prin dezvoltarea în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare a unei platforme de comunicare operativă şi oferirea de servicii de consultanţă pentru adaptarea la condiţiile extreme ale vremii. Obiectivul Componentei A, Consolidarea capacităţilor de prognozare a condiţiilor meteorologice severe, este fortificarea capacităţilor Serviciului Hidrometeorologic de Stat prin crearea unui sistem de prognozare, avertizare şi reacţie continuu, eficient, multi-hazard. Acesta va fi realizat prin următoarele activităţi: - Sub-Componenta A.1, Crearea capacităţilor de operare a unui sistem de avertizări timpurii/nowcasting, care ar contribui semnificativ la reducerea pagubelor economice rezultate în urma fenomenelor nefavorabile, a viiturilor rapide şi inundaţiilor. Această sub-componentă se axează pe consolidarea datelor, tehnologiilor de comunicare şi modelare pentru a emite avertizări mai exacte din punct de vedere temporal şi spaţial. Va fi susţinută automatizarea reţelei naţionale de observaţii pentru a accelera difuzarea datelor către utilizatori în scopul unui proces de luare a deciziilor mai eficient. De asemenea, va fi suplimentat numărul de calculatoare şi va fi asigurată calitatea aplicaţiilor software pentru crearea unor produse mai eficiente pentru utilizatori. Aceste îmbunătăţiri în identificarea perioadei de anticipare şi în acurateţea avertizărilor se vor răsfrînge direct asupra populaţiei supuse riscului, deoarece ele vor fi corelate cu crearea Centrului de Comandă pentru Situaţii de Urgenţă şi cu fortificarea substanţială a capacităţilor de comunicare cu unităţile de intervenţie. Aparatele de măsurare a datelor hidrologice de pe Nistru vor fi automatizate. O nouă staţie hidrologică va fi construită pe un rezervor principal existent şi alte 4 staţii de observaţii meteorologice vor fi construite pentru a opera, întreţine şi calibra echipamentul de observaţii meteorologice. Staţii meteorologice de observare vor fi amplasate la Bălţi, Soroca, Leova şi Ceadîr-Lunga. Acestea sunt locurile principale unde lipsesc datele sau facilităţile necesare pentru analiza datelor şi informaţiei meteorologice şi agrometeorologice. În localităţile respective vor fi construite edificiile staţiilor, precum şi vor fi amplasate staţii automate de observaţii meteorologice. Amplasarea acestor sisteme de operare a datelor va contribui la efectuarea unor observaţii exacte, care vor fi procesate şi distribuite rapid utilizatorilor pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziilor. Primul pas în dezvoltarea capacităţilor de modelare a condiţiilor meteorologice severe va fi implementarea sistemului de modelare a prognozelor de viituri rapide, care va aborda perioada de anticipare şi va oferi meteorologilor posibilitatea de a avertiza locuitorii din bazinele rîurilor mici. Sistemul de Estimare a Riscului de Producere a Viiturilor Rapide reprezintă un instrument de diagnosticare folosit de către meteorologi pentru prognozarea viiturilor rapide; - Sub-Componenta A.2, Aplicarea tehnologiei radarului Doppler cu dublă polarizare pentru prognozele localizate, prevede instalarea unui radar în regiunea Chişinăului, care va permite obţinerea informaţiei critice pentru detectarea fenomenelor meteorologice nefavorabile, va ajuta la monitorizarea zonelor care nu pot fi observate cu ajutorul staţiilor meteorologice terestre, la detectarea direcţiei vîntului periculos pentru aviaţie şi va permite realizarea unei analize ample a precipitaţiilor, astfel mărind perioada de anticipare pentru avertismente în caz de inundaţii şi viituri rapide. Datele de radar vor constitui un aport valoros pentru modelele numerice noi cu o rezoluţie înaltă pentru prognozarea vremii, care vor fi implementate în viitor de SHS. Radarul propus este cel mai eficient instrument meteorologic utilizat astăzi în operaţiunile hidrometeorologice pentru a prezice şi a avertiza utilizatorii despre inundaţii (în paralel cu modelul viiturilor rapide), vînturi puternice, grindină şi fenomene nefavorabile. Combinarea sistemului nowcasting şi a sistemului de modelare hidrologică (pentru viiturile rapide) va oferi cele mai bune practici în furnizarea avertismentelor reale către SPCSE, sectorul agricol, mass-media şi altor utilizatori; - Sub-Componenta A.3 – Crearea capacităţilor de acumulare a datelor pentru prognozele climatice, care presupune lărgirea potenţialului de prognozare pînă la scara lunară şi sezonieră. Elaborarea unui sistem hidrometeorologic de date în timp real este primul pas spre îmbunătăţirea prognozelor pe termen mediu şi pe termen lung. Pe teritoriul Moldovei există 20 de posturi agrometeorologice şi 14 staţii agrometeorologice. Observaţiile agrometeorologice presupun colectarea datelor meteorologice, precum şi a unor date variabile, de exemplu, radiaţia solară şi umiditatea solului. În acest context, necesitatea cea mai mare pentru SHS o constituie utilajul pentru determinarea umidităţii solului. În prezent, măsurările privind umiditatea solului sunt efectuate prin proceduri depăşite tehnologic, care consumă mult timp şi resurse, astfel avînd grad de eficienţă scăzut. Astfel, în cadrul aceste sub-componente, se va contribui la consolidarea sistemului de prognozare de lungă durată, inclusiv prin automatizarea observaţiilor agrometeorologice şi actinometrice.
|
